Cauză penală pornită în 2023

Potrivit surselor BANI.MD, este vorba de o cauză penală pornită în mai 2023 în care figurează numele avocatului Ion Dorogoi. Acesta este acuzat că în anul 2021, acționând din partea creditorilor, urmărind scopul inducerii în eroare a părților în proces și a instanței de judecată, contrar legii insolvabilității, a ignorat procedura legală de desfășurare a Adunării Generale a Creditorilor a companiei TatRecons. Dorogoi ar fi convocat adunarea repetată a creditorilor companiei care se afla în procedura simplificată a falimentului și dizolvare, prezentând buletinele de vot pentru Adunarea Generală prin care Dorogoi a votat în numele mai multor persoane, introducând date eronate privind locul desfășurării adunării generale a creditorilor, dar și lipsa nemotivată a administratorului de insolvabilitate.

Redacția BANI.MD a solicitat și opinia Uniunii Avocaților cu privire la activitatea lui Ion Dorogoi în domeniul avocaturii, în condițiile în care numele acestuia figurează în mai multe scandaluri. Or, până la ora publicării materialului nu am primit un răspuns.

Ion Dorogoi nu a comentat, deocamdată informațiile.

Numele lui Dorogoi, celebru în atacul raider de la maib

Numele lui Dorogoi a devenit celebru în anul 2019, când a fost reținut după ce a fost anunțat în căutare internațională și s-a predat la CNA. Presa scria că el a făcut parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon, care au participat la atacul raider asupra acționarilor de la MAIB. Dorogoi era bănuit că ar fi trucat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii a unor anumite persoane, cu scopul de a prelua pe căi ilicite controlul asupra unor acționari, care s-au trezit peste noapte fără acțiunile pe care le dețineau la MAIB. Potrivit materialelor cauzei penale, scopul lui Dorogoi ar fi fost obținerea de beneficii materiale. Procesul penal se află încă în derulare. Potrivit CNA, Dorogoi risca până la 15 ani de puşcărie.

„CEDO a comunicat o cerere la Guvern prin care au fost condamnate acțiunile ce ține de perchezițiilor din anul 2019 în cadrul dosarelor și eu am încheiat tranzacție de împăcare cu Guvernul ca Moldova să nu fie condamnată la CEDO, iar despăgubirea a fost stabilită în sumă de 3500 de euro”, a declarat anterior Ion Dorogoi.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Procuratura Anticorupție susține că: „dosarele intentate pe numele avocatului Ion Dorogoi, care a fost reținut în anul 2019 pentru spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, se află la faza de urmărire penală”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.