Distribuitorii de servicii media vor fi obligați să plaseze serviciile audiovizuale „must carry” pe primele 20 de poziții din lista de preselectare automată a serviciilor de televiziune retransmise, conform unor modificări ale Consiliului Audiovizualului (CA).

Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției precizează că aceste ajustări la structura ofertei de servicii media audiovizuale, intrate în vigoare astăzi, 11 august curent, urmează să fie făcute de distribuitori în termen de o lună.

„Noțiunea de „dezinformare” de la art. 1 va avea un nou conținut, și anume: ”dezinformare – răspândire intenționată, pe orice cale, în spațiul public, a informațiilor al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat și care sunt de natură să dăuneze securității naționale”. Totodată, pentru difuzarea în mod repetat a conținutului calificat drept dezinformare, furnizorii vor putea fi sancționați și cu privarea dreptului de a utiliza multiplexul cu acoperire națională, conform modificărilor făcute la articolul 84/Sancțiuni.

Furnizorii de servicii media au de azi obligația să uniformizeze volumul sunetului între comunicările comerciale audiovizuale, volumul sunetului între programele audiovizuale, precum și volumul sunetului între comunicările comerciale audiovizuale și programele audiovizuale”, informează CA.

Modificări au fost făcute și cu privire la situația dominantă în formarea opiniei publice, și anume a fost redusă de la 35% la 25% cota de audiență ponderată a serviciilor media audiovizuale, ce va fi folosită pentru a evalua riscul apariției unei situații dominante.

„Articolul 25/Licența de emisie, se completează cu alineatul 8. Astfel, furnizorii de servicii media vor putea solicita suspendarea licenței de emisie, ori de câte ori consideră necesar, dacă durata cumulată a suspendării nu va depăși 6 luni, cu excepția furnizorilor care utilizează sloturi din multiplex și/sau frecvențe radio, în cazul cărora durata de suspendare nu poate depăși 3 luni.

Potrivit alineatului 9, furnizorii de servicii media vor putea solicita suspendarea difuzării serviciilor media prin multiplex și/sau frecvențe radio pe o perioadă ce nu va depăși 3 luni. În cazul în care, furnizorul nu va începe difuzarea odată cu expirarea acestui termen, Consiliul Audiovizualului va revoca dreptul furnizorului de a utiliza slotul din multiplex și/sau frecvența radio”, se mai arată în comunicatul CA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că mai multe modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, elaborate de CA, au fost publicate în Monitorul Oficial în numărul de astăzi, 11 august.

#Consiliul Audioviziualului #modificari #must carry

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.