Procesele de integrare în Uniunea Europeană și de colaborare cu NATO pentru întărirea apărării și siguranței naționale ale Republicii Moldova au făcut ca propaganda rusă, ca parte a războiului hibrid, să devină o problemă majoră de securitate a statului. Scopul propagandei, dezinformării și manipulării îl reprezintă deturnarea vectorului de politică externă al Republicii Moldova, păstrarea dependenței energetice și economice de Rusia și înlocuirea actualei guvernări cu formațiuni politice loiale Moscovei (PSRM, PP „ȘOR” și formațiunii de înlocuire gen Partidul „Renașterea”), precum și păstrarea Transnistriei ca element de șantaj regional și la adresa conducerii de la Chișinău, scriu jurnaliștii de la deschide.md.

Astfel, propaganda și acțiunile de dezinformare beneficiază de sprijin și coordonare chiar de la Kremlin, cuprinzând mai multe etape de construcție și diseminare ale narativelor prin diferite canale de diseminare de la Tik-tok la televiziuni sau rețele de socializare. La acest „efort” al Federației Ruse ce vizează nu doar Republica Moldova, dar și alte țări, participă, de loc surprinăzător, inclusiv Vladimir Putin sau Alexandru Lukașenco.

Conform evoluției narativelor analizate în ultimul an s-au putut observa trei faze active ale propagandei și dezinformării pornite din Federația Rusă, având ca țintă Republica Moldova sau partenerii săi de dezvoltare, mai scrie deschide.md.

În prima fază se regăsesc principalii generatori de narative ce deformeză realitatea, încercând să ofere legitimitate afirmațiilor, îi regăsim pe Vladimir Putin și Alexandru Lukașenco, asistați de către „experții” în manipulare ideologică/spirituală în persoanele lui Alexandru Dughin, Patriarhul Kiril și Konstantin Malofeev.

De asemenea, în această primă fază se regăsesc reprezentanții autorităților: Dmitri Peskov, Valentina Matvienko, Veaceslav Volodin, Dmitri Medvedev, Maria Zaharova și Serghei Lavrov, precum și reprezentanți operaționali, care cuprind reprezentanți militari, cât și lideri ai subiectelor Federației Ruse, lideri ai regiunilor separatiste sau a celor temporar ocupate: Serghei Șoigu, Ramzan Kadârov, Evghenii Prigojin, Denis Pușilin, Vladimir Saldo, Evgheni Balițki și Leonid Pasecinik.

Cea de a doua fază vizează aplicarea tehnicilor propagandistice și răspândirea narativelor de dezinformare actualizate. În cadrul celei de-a doua etape au fost identificați doi coordonatori din cadrul Administrației Prezidențiale. Aceștia sunt: Alexei Gromov prim adjunct al șefului de cabinet în administrația Putin. Acesta gestionează și supraveghează lucrul cu mass-media în special cu posturile federale de televiziune, radiourile și agențiile de presă fiind atrași așa numiții influenceri ai mass-media de propagandă și experți străini pro-ruși sub steag străin. În această categorie îi regăsim pe: Vladimir Soloviov, Olga Scabeeva, Margarita Simonian, Andrei Norkin, Dmitri Kiseliov și Evghenii Popov, la care s-au alăturat propagandiștii pro-ruși străini: Yakov Kedmi din Israel și Scott Ritter din SUA. Cel de-al doilea coordonator din administrația de la Kremlin este Serghei Kirienko. Acesta este responsabil de problemele politice interne, inclusiv de alegeri la toate nivelurile, interacțiunea cu partidele politice, diferite organizații, dar și de politica de tineret. Totodată el este respensobil de „NEW MEDIA”. Instrumentele de propagandă pe care acesta le gestionează sunt: blogheri, artiști, influenceri pe rețelele de socializare, inclusiv utilizarea Telegram și Tik-Tok. Aici îi regăsim ca vectori de propagandă pe Grigori Leps, Sara Șor „Jasmin”, Semion Pegov, Timati, Olga Buzova, Zahar Prilepin, precum și mai multe canale de Telegram și tik-tok.

Cea de a treia fază este coordonată de serviciile speciale ale Federației Ruse – respectiv FSB și Centru pentru Operațiuni Psihologice ale GRU. În cadrul acestei ultime faze narativele propagandistice și elementele de propagandă sunt injectate în spațiul informațional al Republicii Moldova, fiind activizate în acest sens elemente de agentură și cele loiale intereselor Moscovei.

Faza a treia include distribuierea de știri false și elemente de propagandă în spațiul informațional al Republicii Moldova. Pentru realizarea acestei etape sunt activizate 6 grupuri principale și de amplificare a impactului narativelor false:

Instrumente de diseminare a FAKE NEWS-ului canale de telegram, conturi de tik-tok: Pridniestrovie, Găguznews, Sputnik, TSV, Pervîi Pridnistrovskii, Novosti PMR;
Mass-media pro-rusă: NTV Moldova, Komsomolskaia Pravda, TV6, RTR Moldova, Accent TV, REN Moldova, GRT, Sputnik;
Instituții/organizații oficiale: Ambasada Rusiei, Centrul Rus de Știință și Cultură (Rossotrudnicestvo);
Politicieni și propagandiști transnistreni pro-rusi: Vitali Ignatiev, Vadim Krasnoselski, Andrei Safonov;
Activiști, jurnaliști și influenceri pro-ruși din Republica Moldova: Ilan Șor, Bogdan Țîrdea, Alexandr Nesterovski, Dumitru Buimistru, Valerii Demidețkii, Mihail Ahremțev, Alexandr Kalinin;
Propagandiști pro-ruși din UTA Găgăuzia: Irina Vlah, Victor Petrov, Nikolai Kostîrkin.

Concluzii:

Potrivit deschide.md, propaganda rusă, după cum se vede din datele de mai sus prezentate, reprezintă nu doar o provocare pentru securitatea Republicii Moldova ci o problemă, care ne tratată la timp poate afecta statul în ansamblul său și buna sa funcționare. De altfel, Președintele Maia Sandu a avertizat și condamnat de mai multe ori acțiunile Federației Ruse în Republica Moldova, precum și încercările de destabilizare a acesteia, realizate de Moscova. În cadrul Marii Adunări „Moldova Europeană” din 21 mai, șeful statului a declarat că Republica Moldova a ales calea integrării europene pentru a nu mai trăi în șantajul rusesc, sărăcie și corupție. „Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat!”, a declarat atunci Maia Sandu.

#Moldova #propaganda rusă #razboi hibrid #Rusia

Mai multe pete ce par a fi de sânge au fost găsite pe o saltea, miercuri, în timpul unei percheziţii efectuate la domiciliului tânărului suspectat în cazul de omor al unei tinere al cărei trup neînsufleţit a fost găsit, marţi, într-o valiză ce plutea pe râul Olt, în apropiere de barajul de la Ioneşti, au informat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Anchetatorii au stabilit că femeia, în vârstă de 28 de ani, a avut o moarte violentă şi efectuează cercetări pentru omor, suspectat de comiterea crimei fiind un bărbat în vârstă de 30 de ani. La locuinţa bărbatului suspectat a fost efectuată miercuri o percheziţie domiciliară, în timpul căreia anchetatorii au găsit pe o saltea de dormit ce ar fi fost folosită de suspect şi de victimă, „multiple pete dinamice de substanţă brun roşcată, ce par a fi de sânge”, a informat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Adrian Vrăbete.

Reprezentantul Parchetului a precizat că „probe ale acestor urme au fost recoltate in mediu steril in vederea stabilirii ulterioare a naturii si provenienţei acestora”.

Tânărul suspectat în cauză a fost inculpat pentru infracţiunea de omor , procurorii sesizând instanţa cu propunere de arestare preventivă în lipsă.

„Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană de sex masculin, în vârstă de 30 de ani, din judeţul Vâlcea, aceasta dobândind astfel calitatea de inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de «omor», faptă prev. de art. 188 alin.1 C.p. Totodată, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Vâlcea cu propunere de luare a măsurii arestului preventiv în lipsă”, a menţionat Vrăbete, potrivit Agerpres.

Victima omorului este o tânără în vârstă de 28 de ani, din judeţul Dolj şi care locuia fără forme legale în localitatea Tomşani din judeţul Vâlcea. Corpul neînsufleţit al femeii a fost găsit marţi, într-o valiză ce plutea pe râul Olt, în apropiere de mal, în zona barajului de la Ioneşti.