Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO De la ce vârstă trebuie să înceapă educația financiară? Expert internațional: Cât mai curând

13 Iul. 2023, 09:46
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Iul. 2023, 09:46 // Actualitate //  Realitatea.md

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, dedicat importanței educației financiare și modelelor de consolidare ale acesteia în lume, precum și în Republica Moldova. De această dată, invitata Lilianei Barbăroșie este Bianca Isaincu, analistă în politici de alfabetizare financiară și finanțare durabilă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, Franța.

În cadrul emisiunii, experta OCDE a răspuns la o serie de întrebări legate de evoluțiile în promovarea educației financiare la nivel național și internațional. Printre subiectele abordate se numără: evoluția educației financiare în ultimul deceniu, principalele trei obiective pentru viitorul educației financiare și importanța strategiilor naționale.

Totodată, Bianca Isaincu a explicat la ce vârstă ar trebui să înceapă educația financiară și după ce modele se introduce disciplina în curriculumul școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Educația financiară în școli este foarte importantă. Credem că trebuie să înceapă cât mai repede. Prin studiile care s-au făcut, am văzut că, de fapt, comportamentele financiare se dezvoltă la o vârstă foarte fragedă, de exemplu – chiar de la vârsta de 7 ani. Este important ca educația financiară să înceapă în școli, deoarece acolo toți elevii au acces la ea. Există familii în care părinții ar putea să nu fie educați financiar și să nu poată oferi aceste informații copiilor. Școala poate fi acel mediu în care copiii au această oportunitate”, a menționat Bianca Isaincu.

De asemenea, gazda podcastului și invitata au analizat diverse soluții, identificate la nivel național și internațional, pentru lupta cu supraîndatorarea și asumarea de riscuri financiare excesive, precum și pentru gestionarea echilibrată a bugetelor personale.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.


Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.