Compania română de transport al gazelor Transgaz [BSE: TGN] a declarat miercuri că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit acționar cu o participație de 25% la filiala sa moldovenească Vestmoldtransgaz.

BERD a devenit acționar la Vestmoldtransgaz ca urmare a îndeplinirii condițiilor precedente legate de un acord de subscriere, a declarat Transgaz într-o declarație depusă la Bursa de Valori București, BVB.

Conform acordului, BERD s-a angajat să majoreze capitalul social al filialei cu 20 de milioane de euro (23,5 milioane de dolari) pentru a finanța costurile de dezvoltare a conductei de transport a gazelor Ungheni – Chișinău.

„Conducta de transport Ungheni-Chișinău, care conectează rețeaua de gaze din Moldova la Uniunea Europeană prin România, este un pas important către diversificarea geografică a aprovizionării cu energie a Moldovei. După ce a investit într-o participație de 25% la Vestmoldtransgaz, BERD joacă un rol esențial rol în consolidarea securității energetice a țării și contribuția la o creștere economică durabilă, care aduce beneficii tuturor “, a declarat vicepreședintele BERD, Alain Pilloux.

Înființată în 2014, Vestmoldtransgaz deține și administrează rețeaua de conducte de gaz din vestul Moldovei și oferă servicii de transport al gazelor în țară.

Transgaz a preluat Vestmoldtransgaz în 2018 prin filiala sa moldovenească Eurotransgaz, pentru 180,2 milioane lei moldovenești (10,2 milioane dolari / 8,7 milioane euro).

„Conducta Ungheni-Chișinău este un proiect strategic pentru România, pentru Moldova, pentru Transgaz și acum și pentru BERD. Am reușit să finalizăm această investiție, devenind astfel și prima companie multinațională românească din sectorul transportului de gaze, cu o contribuție la securitatea energetică regională “, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian.

Conducta lungă de 120 km între Ungheni și Chișinău interconectează sistemele de transport al gazelor din România și Moldova. Conducta leagă capitala Moldovei Chișinău de conducta de interconectare dintre orașul estic Iași din România și orașul moldovenesc Ungheni, situat la granița cu România.

Acțiunile Transgaz s-au tranzacționat cu 1,17% mai mici, la 254 lei, la Bursa de Valori București până la 1556 CET miercuri.

($ = 0,8509 euro)

Aceasta nu este unica preluare de către BERD a obiectivelor strategice de infrastructură din Republica Moldova. Anterior BERD a anunțat preluarea portului Giurgiulești, bun aflat în litigiu și tranzacție soldată cu scandal.

https://bani.md/mei-sustine-pozitia-corectata-a-guvernului-cu-privire-la-portul-giurgiulesti/

https://bani.md/guvernul-corecteaza-greseala-mei-pozitia-definitivata-in-scandalul-vanzarii-portului-giurgiulesti-cu-1000e/

https://bani.md/mold-street-de-ce-guvernul-a-numit-un-nou-reprezentant-in-portul-international-liber-giurgiulesti/

#actionar #BERD #gazoduct

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.