Moldova se numără printre țările care folosesc posibilitatea de a stoca o cantitate de gaze naturale achiziționate în străinătate. Stocarea este necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării țării cu resurse energetice, scrie Bani.md.

Așa cum Republica Moldova nu dispune de depozite subterane proprii de gaze naturale, care să permită acumularea rezervelor determinate de legislație, este necesar să fie contractate depozitele subterane din străinătate. Pe baza prețului de depozitare, a locației regionale a depozitelor și a capacității acestora, cele mai convenabile depozite subterane pentru țara noastră se află în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ucraina.

Pe lângă prețul de achiziție, costul final al gazelor pentru Moldova include stocarea acestuia, injectarea în depozit și retragerea din acesta, transportul până la granița cu Moldova. Suma finală este decisivă în determinarea comerciantului (vânzător/intermediar) și a locului de depozitare a gazelor.

Pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina. Prețul final pe țări este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei lei/1000 m3/zi);
Bulgaria (1268,89 – 1782,11 lei/1000 m3/zi);
România (1472,25 – 1763,34 lei/1000 m3/zi);
Slovacia (1647,37 lei/1000 m3/zi);
Polonia (2458,64 lei lei/1000 m3/zi).

Prețurile sunt aproximative și pot varia ușor din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar. Acestea includ taxa pe valoarea adăugată, coeficienții de depozitare, injectare și retragere a gazelor, servicii de transport depozit, încărcare în și din depozit.

#gaz #Moldova #prețuri

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.