Calea Ferată din Moldova discută cu ucrainenii majorarea capacităților de tranzit a mărfurilor. Este vorba de delegarea din flota Ukrzaliznytsia (Calea Ferată din Ucraina) locomotive dar și echipe de mașiniști de locomotive, pentru a asigura transportarea în tranzit, import și export a volumului sporit de mărfuri, scrie Bani.md.

Programul de Alimentație al ONU și-a cumpărat până acum jumătate din rezerva sa de cereale din Ucraina. De la începutul războiului însă, exporturile ucrainene au încetat, din cauză că porturile de la Marea Neagră sunt nefuncționale. La Odessa nu se mai efectuează transporturi maritime de la începutul războiului, deoarece legătura maritimă nu este sigură.

Pe hartă, următorul port la Marea Neagră este Constanța, în România. Acolo se acordă deja ajutor de urgență. 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost aduse la Constanţa cu barje prin Delta Dunării, cu trenuri și camioane și transportate apoi mai departe.

Problema principală o reprezintă cantitățile uriașe de cereale din Ucraina. Comisara europeană pentru Transporturi Adina Vălean a vorbit despre o provocare „gigantică”. „Este esențial să optimizăm lanțurile logistice, să creăm noi rute și să evităm blocajele.”

În următoarele trei luni, ar trebui scoase din Ucraina 20 de milioane de tone de cereale, înainte de noua recoltă, pentru a evita depășirea totală a capacității de stocare și declanșarea unei crize alimentare globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#capacitati de tranzit #CFM #Kiev #marfuri

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.