Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”, trnsmite BANI.MD.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#BNM #credit #datorii

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un avertisment privind efectele schimbărilor climatice asupra Europei, în discursul său despre starea Uniunii, susținut miercuri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

„În ceea ce privește schimbarea climatică, această vară a fost una a adevărului. Aproape nicio parte a continentului nu a fost scutită”, a declarat von der Leyen.

Potrivit șefei Comisiei Europene, incendiile de vegetație s-au extins în această vară din Irlanda până în Grecia și Croația, iar ghețarii din Alpi continuă să se retragă. Impactul asupra continentului este major, a avertizat oficiala europeană: 660.000 de hectare au fost arse, iar aproximativ 12 milioane de tone de recoltă au fost pierdute, potrivit cifrelor prezentate în discurs.

„Fluvii cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Ea a vorbit și despre efectele valurilor de căldură asupra populației. Peste 35.000 de oameni și-ar fi pierdut viața în timpul valurilor de căldură, iar spitalele și centrele de îngrijire au fost afectate de temperaturile extreme.

”Aceasta a fost cea mai caldă vară înregistrată vreodată, dar probabil cea mai rece din anii care urmează”, a avertizat președinta Comisiei Europene.

Von der Leyen a subliniat că Europa se încălzește într-un ritm de două ori mai rapid decât media globală și a insistat asupra continuării politicilor climatice ale Uniunii Europene.

„Știința este clară”, a declarat ea, adăugând că tranziția climatică este complexă și presupune adaptări, însă UE trebuie să-și mențină obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice.