BANI.MD | Economia moldovenească s-a supraîncălzit. Soluțiile guvernatorului Armașu

Creșterea economică este prea rapidă în condițiile inflației actuale. Dacă lăsăm economia supraîncălzită, acest lucru va avea efect pe termen lung, iar efectele vor fi greu de combătut. Este o măsură care nu place, a comentat guvernatorul BNM, Octavian Armașu cu privire la decizia băncii centrale de majorare a ratei de politică monetară cu două puncte procentuale, la 10,50% anual.

Guvernatorul a spus că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova, scrie BANI.MD. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

Pentru asigurarea stabilității economice, BNM dispune de suficiente rezerve valutare. Nu vream să punem la bătaie doar rezervele pentru a asigura stabilitatea. Primul pas pe care îl face majorăm ratele în piață. Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a menționat Armașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ieri, 15 februarie, BNM a majorat ratele de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,50% anual. Pentru creditele overnight la 12,50%, iar la depozitele overnight la 8,50%.

La baza ajustării prognozei stau factorii de natură proinflaționistă, precum inflația importată, creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare, resursele energetice și petrol, cererea internă pozitivă, o eventuală majorare a tarifului la energia electrică pe parcursul trimestrelor I și II 2022, ajustarea accizelor, alături de efectul bazei anuale joase”, își argumentează BNM decizia de majorare a ratei de politică monetară.

#Octavian Armasu #BNM

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.