Creșterea economică este prea rapidă în condițiile inflației actuale. Dacă lăsăm economia supraîncălzită, acest lucru va avea efect pe termen lung, iar efectele vor fi greu de combătut. Este o măsură care nu place, a comentat guvernatorul BNM, Octavian Armașu cu privire la decizia băncii centrale de majorare a ratei de politică monetară cu două puncte procentuale, la 10,50% anual.

Guvernatorul a spus că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova, scrie BANI.MD. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

Pentru asigurarea stabilității economice, BNM dispune de suficiente rezerve valutare. Nu vream să punem la bătaie doar rezervele pentru a asigura stabilitatea. Primul pas pe care îl face majorăm ratele în piață. Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a menționat Armașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ieri, 15 februarie, BNM a majorat ratele de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,50% anual. Pentru creditele overnight la 12,50%, iar la depozitele overnight la 8,50%.

La baza ajustării prognozei stau factorii de natură proinflaționistă, precum inflația importată, creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare, resursele energetice și petrol, cererea internă pozitivă, o eventuală majorare a tarifului la energia electrică pe parcursul trimestrelor I și II 2022, ajustarea accizelor, alături de efectul bazei anuale joase”, își argumentează BNM decizia de majorare a ratei de politică monetară.

#BNM #Octavian Armasu

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.