Fiecare cetățean al Republicii Moldova este dator cu aproape 13 mii de lei, dacă ne raportăm la calculul datoriei interne pe cap de locuitor, scrie Bani.md.

Datoria internă în lei pe cap de locuitor se cifra, la finele lunii august, la 12 807 lei, în condițiile în care Republica Moldova are o populație de 2,6 milioane de locuitori, iar datoria internă a țării se cifra la 33,3 miliarde de lei.

Datoria internă a fiecărui moldovean s-a redus cu 3% față de luna precedentă când a constituit 34,3 miliarde de lei.

Economiștii explică reducerea datoriei de stat interne prin cererea mică de bonuri trezoreriale din partea băncilor ca urmare dobânzilor mici. Or, în următoare le luni cererea ar putea depăși oferta ca urmare a dobânzilor mai mari după ce BNM a majorat rata de bază.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria de stat internă s-a majorat de la începutul anului cu 4,1 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4 miliarde de lei.

În opt luni ale anului 2021 rata medie ponderată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat (VMS) comercializate prin licitaţii a constituit 5,03% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,36%, 182 zile – 4,97%, 364 zile – 5,54%, 2 ani – 5,48%, 3 ani – 5,85%, 5 ani -6,10%, 7 ani -6,50%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2020 este mai mică cu 0,23 p.p.

#bani #datorii #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.