Republica Moldova marchează o realizare economică importantă: pentru prima dată în ultimii 15 ani, rapița nu mai este exportată exclusiv ca materie primă, ci și sub formă de produse procesate intern – ulei și șrot, cu valoare adăugată. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, doar în lunile august și septembrie 2025 au fost exportate 16.180 de tone de ulei de rapiță, ceea ce a generat încasări de peste 283 milioane de lei, la un preț mediu de 17,51 lei/kg.

Cea mai mare parte a exporturilor a mers spre Elveția – 8 760 tone, unde marfa este redirecționată ulterior către alte piețe. Alte 5 412 tone au fost expediate în Bulgaria, la un preț de 17,32 lei/kg, iar 2 008 tone în România, unde s-au obținut cele mai mari prețuri, 18,70 lei/kg, datorită contractelor livrate direct cumpărătorului final din Slobozia (regim DAP), scrie BANI.MD.

Structura logistică a livrărilor evidențiază predominanța transportului maritim și fluvial: 88% din exporturi au fost expediate pe barje, în special către Elveția și Bulgaria, în timp ce livrările către România (12%) au fost realizate pe cale rutieră, prin autocisterne.

Potrivit sursei citate, sezonul 2025-2026 a adus o producție record de 300 mii tone de rapiță, obținută pe circa 120 mii hectare. Din acest volum, 86% (257,7 mii tone) au fost exportate ca semințe brute, iar 14% (40,4 mii tone) au fost procesate local în ulei și șrot. Chiar dacă procentul de procesare este încă modest, Rija subliniază că acesta marchează începutul industrializării rapiței alături de floarea-soarelui și soia.

Economistul notează că rezultatul obținut confirmă potențialul sectorului de procesare și deschide oportunități pentru consolidarea exporturilor cu valoare adăugată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

„Moldova nu mai este doar un furnizor de materie primă. Procesarea internă creează premise pentru o industrie mai competitivă și pentru venituri mai mari la nivel național”, punctează Rija.

#Moldova #rapiță #ulei

Deputații se reunesc joi în ședință plenară. Parlamentarii urmează să aprobe în lectura a doua politica bugetar-fiscală și vamală, proiectul privind cumularea pensiei de dizabilitate cu pensia de urmaș, precum și declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de modernizare a sistemelor colective de alimentare cu energie termică în municipiile Chișinău și Bălți.

De asemenea, vor fi supuse dezbaterilor inițiativele legislative privind obligația platformelor de taxi de a procesa plățile prin intermediul instituțiilor financiare licențiate în Republica Moldova, extinderea accesului la informațiile cadastrale și reglementarea procedurii de reparcelare a terenurilor, transmite serviciul de presă al Legislativului.

„Două dintre proiectele incluse pe ordinea de zi urmăresc armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene. Acestea vizează promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și armonizarea criteriilor de clasificare a IMM-urilor, instituirea unor mecanisme avansate de sprijin a competitivității la export și de facilitare a accesului la finanțare”, se arată în precizările funcționarilor de la Parlamentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prima lectură va fi examinată inițiativa privind declararea utilității publice a liniei Strășeni – Gutinaș, prevederi privind stabilirea unor reguli clare pentru organizarea traficului, dezvoltarea transportului public, amenajarea parcărilor cu plată și gestionarea vehiculelor abandonate, dar și reglementările privind constituirea Cabinetului primarului municipiului Bălți.

Un alt proiect de lege prevede acordarea unor facilități fiscale și vamale pentru importul unui lot de instrumente muzicale destinate Sălii cu Orgă.

#deputati #parlament #politica bugetar-fiscală #proiecte #sedinta