Republica Moldova marchează o realizare economică importantă: pentru prima dată în ultimii 15 ani, rapița nu mai este exportată exclusiv ca materie primă, ci și sub formă de produse procesate intern – ulei și șrot, cu valoare adăugată. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, doar în lunile august și septembrie 2025 au fost exportate 16.180 de tone de ulei de rapiță, ceea ce a generat încasări de peste 283 milioane de lei, la un preț mediu de 17,51 lei/kg.

Cea mai mare parte a exporturilor a mers spre Elveția – 8 760 tone, unde marfa este redirecționată ulterior către alte piețe. Alte 5 412 tone au fost expediate în Bulgaria, la un preț de 17,32 lei/kg, iar 2 008 tone în România, unde s-au obținut cele mai mari prețuri, 18,70 lei/kg, datorită contractelor livrate direct cumpărătorului final din Slobozia (regim DAP), scrie BANI.MD.

Structura logistică a livrărilor evidențiază predominanța transportului maritim și fluvial: 88% din exporturi au fost expediate pe barje, în special către Elveția și Bulgaria, în timp ce livrările către România (12%) au fost realizate pe cale rutieră, prin autocisterne.

Potrivit sursei citate, sezonul 2025-2026 a adus o producție record de 300 mii tone de rapiță, obținută pe circa 120 mii hectare. Din acest volum, 86% (257,7 mii tone) au fost exportate ca semințe brute, iar 14% (40,4 mii tone) au fost procesate local în ulei și șrot. Chiar dacă procentul de procesare este încă modest, Rija subliniază că acesta marchează începutul industrializării rapiței alături de floarea-soarelui și soia.

Economistul notează că rezultatul obținut confirmă potențialul sectorului de procesare și deschide oportunități pentru consolidarea exporturilor cu valoare adăugată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

„Moldova nu mai este doar un furnizor de materie primă. Procesarea internă creează premise pentru o industrie mai competitivă și pentru venituri mai mari la nivel național”, punctează Rija.

#Moldova #rapiță #ulei

Seceta și consumul excesiv de apă au determinat o localitate din Germania să adopte măsuri drastice: în Weilrod, o municipalitate din regiunea Taunus (landul Hessa), locuitorii riscă amenzi de până la 5.000 de euro dacă își udă gazonul sau își umplu piscinele. Primarul spune că nivelurile de consum au crescut atât de mult încât apelurile la economisirea apei nu mai sunt suficiente, iar autoritățile pot verifica inclusiv consumul fiecărei gospodării, scrie antena3.ro.

Municipalitatea cu aproximativ 6.800 de locuitori a rămas cu rezerve minime de apă potabilă. Primarul Götz Esser a anunțat limitarea consumului, dar și sancțiuni drastice pentru cei care nu se conformează.

„Acest lucru este inacceptabil, având în vedere seceta și riscul de incendii forestiere din Hesse. Prin urmare, risipa și stocarea apei sunt interzise. În special, udarea grădinilor și a altor zone este interzisă. De asemenea, locuitorilor nu li se mai permite să umple piscinele”, spune edilul.

Cum se realizează monitorizarea consumului de apă

Oricine încalcă noua ordonanță de siguranță publică emisă riscă o amendă de până la 5.000 de euro. Municipalitatea beneficiază de implementarea relativ timpurie a unui sistem digital de alimentare cu apă.

„Putem urmări nivelurile de consum destul de precis, până la fiecare casă în parte”, spune Esser.

Tehnologia dezvăluie unde debitul de apă este în prezent deosebit de mare. Acest lucru permite localizarea rapidă și fiabilă a țevilor sparte – și, în perioadele de secetă, identificarea gospodăriilor care risipesc resurse de apă.

„Atunci știm: fie se udă gazonul, fie se umple rezervorul”, spune primarul.

El a considerat regretabil faptul că municipalitatea a trebuit să emită un ordin general pentru a impune sancțiuni împotriva celor care încalcă reglementările.

Mulți locuitori au ținut cont de apelul de a conserva apa timp de săptămâni întregi. Până în weekend, indicatorul nivelului apei din municipalitate era încă pe galben.

Potrivit primarului, doar câțiva locuitori au ignorat apelurile de a reduce voluntar consumul. Dar seceta a continuat, așa că apelurile nu mai sunt suficiente acum.

„Este responsabilitatea administrației să protejeze apa potabilă.”

Primarul a explicat că era esențial să se evite pericolul pentru populație, în special din motive de siguranță la incendiu: în cazul unui incendiu în pădurile arse din regiunea Taunus, trebuia să existe suficientă apă disponibilă pentru stingerea flăcărilor.

Chiar locuitorii au alertat municipalitatea

În municipiul Schmitten, din districtul Hochtaunus, o situație de urgență legată de apa potabilă este în vigoare de miercurea trecută.

„Vârfurile extreme ale consumului general au scăzut de atunci”, a declarat marți primarul Julia Krügers (CDU). „Acest lucru a avut deja un efect.”

Cu toate acestea, există încă zone cu consum ridicat în municipiu, care are aproximativ 9.500 de locuitori. Schmitten are deja contoare digitale de apă, dar nu pentru toate proprietățile. Acest lucru permite cel puțin municipalității să vadă care străzi risipesc apă.

În unele cazuri, chiar locuitorii au alertat municipalitatea cu privire la cazurile în care proprietățile sunt udate în ciuda interdicției. Potrivit primarului, se vor aplica acum amenzi pentru aceste încălcări, inițial cuprinse între 150 și 300 de euro.