Poeta Lena Chilari a obținut marele premiu la International Poetry Slam 2025, competiție desfășurată în cadrul festivalului Tell ’em din Rotterdam, Țările de Jos. Evenimentul, considerat unul dintre cele mai importante din Europa dedicate poeziei performative și spoken word-ului, a reunit artiști din mai multe țări.

Pe scena de la Theater Zuidplein, Lena Chilari a impresionat atât juriul, cât și publicul prin expresivitatea și profunzimea prestației sale. Tânăra a reprezentat Republica Moldova și România, devenind astfel una dintre vocile remarcate ale poeziei contemporane din regiune.

Festivalul Tell ’em promovează diversitatea culturală și exprimarea liberă prin artă, fiind un punct de întâlnire pentru poeți, performeri și iubitori ai cuvântului rostit. În fiecare an, festivalul oferă o platformă creatorilor care abordează teme sociale, identitare și emoționale prin spoken word.

După anunțarea rezultatului, Lena Chilari a împărtășit un mesaj emoționant pe rețelele sociale, mulțumind celor care au sprijinit-o și mărturisind că succesul o găsește „mai bucurându-se de oameni și de lucrurile mici” decât de trofee. Ea a adăugat că a purtat cu ea, în timpul zborului, un „vidruț european de pluș”, simbol al emoțiilor și al vulnerabilității dinaintea momentului competițional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#poeta #Rotterdam

Adunarea Generală a ONU va vota vineri, 4 septembrie, o rezoluție pentru adoptarea unei noi variante a hărții lumii, care să reflecte dimensiunea „reală” a continentului african. În prezent, actualele hărți globale folosesc așa-numita „proiecție Mercator”, în care Africa e aproape la fel de mare cât Groenlanda, deși continentul african e, în realitate, de 14 ori mai mare, scrie Antena3.ro.

Rezoluția a fost inițiată de Togo și susținută de un număr neprecizat de state membre ale Uniunii Africane, un grup care numără, în total, 54 de țări de pe continentul african.

„Nu e vorba despre o chestiune politică, ci una strict științifică, deoarece există o dovadă științifică și cu toții trebuie să acceptăm realitatea”, a spus ministrul de Externe al Togo, Robert Dussey.

Potrivit sursei citate, rezoluțiile ONU nu sunt, de regulă, obligatorii. Un eventual vot favorabil în acest caz ar duce însă la o actualizare a programelor școlare și a noilor tehnologiilor de cartografiere, în condițiile în care actuala proiecție Mercator e folosită la scară globală, peste tot în lume. Aceasta a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator încă din anul 1569, pentru navigație. După aproape cinci secole, acest tip de proiecție cartografică a rămas standardul mondial după care sunt realizate hărțile.

Totuși, acest tip de proiecție face ca regiunile de lângă Ecuator să pară mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele aflate la latitudini mari (precum Groenlanda) să pară mult mai mari decât în realitate.

Ca urmare a acestei erori, criticii proiecției Mercator susțin că acest tip de hărți susțin „colonialismul cartografic” și sprijină „stereotipurile occidentale” legate de Africa și că „minimizează” zonele ecuatoriale și sudice, în timp ce „măresc” substanțial țările din emisfera nordică.

„Ai putea pune SUA, China, India, Japonia, Mexic și aproape întreaga Europă în Africa, și tot îți mai rămâne loc”, se precizează într-o petiție din cadrul campaniei #Correct TheMAp („Corectează harta”). Campania a strâns peste 11.000 de semnături și a fost sprijinită de Uniunea Africană, ceea ce a dus la inițierea rezoluției ONU de către Togo.

Astfel, susținătorii ideii de schimbare a hărților Mercator spun că aceasta va contribui la schimbarea percepțiilor asupra Africii și la „decolonizarea” programelor școlare la nivel global.