În luna septembrie, prețul mediu al metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a ajuns la 547 euro cu 21 de euro mai mult comparativ cu luna august, iar de la începutul anului cu aproape 40 de euro. Pentru apartamentele noi, prețul metrului pătrat s-a majorat 19 de euro, la 683 de euro, arată datele Bursei Imobiliare Lara, scrie BANI.MD.

Pe piața secundară, apartamentele cu o odaie sunt cele mai scumpe și variază de la 531 de euro la Otovasca până la 707 de euro în sectorul Centru al capitalei. Prețul apartamentelor cu două camere variază de la 486 euro în sectorul Otovasca până la 636 de euro în centrul Chișinăului. Iar prețul locuințelor cu 3 și patru odăi este cel mai mic între 379 de euro și 401 de euro la Otovasca, iar cele mai scumpe în centrul capitalei – 490 – 534 de euro.

La apartamentele noi, prețul mediu s-a majorat de la începutul anului cu aproape 50 de euro, de la 637 de euro. Prețul locuințelor noi ajunge la 950 de euro în centrul Chișinăului și la 450 de euro la Otovasca.

Vezi articolul integral pe BANI.MD.

#apartamente #apartamente chisinau

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.