În primul trimestru al anului 2023, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,3 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei mai mult față de perioada similară a anului 2022, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, scrie BANI.MD

Cele mai mari câștiguri băncile le-au acumulat din venituri și dobânzi – 3,4 miliarde de lei, onorarii și comisioane 770,8 milioane de lei, diferențele de curs valutar – 335,8 milioane de lei și dividende – 4,8 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În top cu cel mai mare câștig, în primele trei luni, este maib – 333,3 milioane de lei, Moldindconbank – 328,2 milioane de lei, Victoriabank – 329 milioane de lei și OTP Bank – 232,2 milioane de lei.

Celelalte șapte bănci au avut un profit ce nu a depășit 50 de milioane de lei. ProCreditBank – 49 milioane de lei, Fincombank – 45 milioane de lei, Eximbank – 29 milioane de lei și Energbank – 22,7 milioane de lei.

Cel mai mic profit l-a încasat cea mai mică bancă Eurocreditbank – 10 milioane de lei.

#Banca Națională a Moldove #BNM #profituri banci

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.