O „capsulă presurizată de lux”, denumită Celeste, este operată de una dintre cele două companii franceze care oferă pasagerilor posibilitatea de a fi transportați în aer sub un balon cu heliu de mărimea bazilicii Sacré Coeur din Paris și de a vedea planeta Pământ de printre stele.

Prânzul începe de la 120.000 de euro, iar Compania Zephalto, fondată de Vincent Farret d’Astiès, aduce o notă de civilizație franceză în competiția cu companiile americane și japoneze de turism spațial, vânzând călătorii fără forțele G, imponderabilitate și costurile ridicate ale rachetelor. Compania își propune să înceapă zborurile în 2025, potrivit thetimes.co.uk

Zephalto, cu sediul în Toulouse, și celelalte companii de strato-turism promit o experiență de de neegalat. „Izvorăște dintr-un vis de a călători ca un velier spre stele”, a declarat Farret d’Astiès, fost controlor de trafic aerian.

Transportând șase pasageri și doi piloți, Celeste va avea nevoie de 90 de minute pentru a urca la 15 mile altitudine, apoi va petrece trei ore acolo înainte de a coborî pentru a ateriza în alte 90 de minute. Pasagerii se vor bucura de preparate culinare de stele Michelin, dar nu a fost numit încă niciun bucătar. Interiorul cabinei va fi amenajat de Joseph Dirand, un designer minimalist și la modă din Paris.

„Experimentați Efectul Overview și simțiți emoția extraordinară pe care doar 600 de astronauți au simțit-o până acum”, a declarat Zephalto.

În ciuda prețului, locurile au fost deja rezervate în totalitate. Mai costisitor este prețul de 1,25 milioane de dolari pe bilet pentru racheta Blue Origin a lui Jeff Bezos, printre ai cărei pasageri pentru zborul suborbital s-a numărat William Shatner, căpitanul Kirk din Star Trek original.

World View Enterprises, cu sediul în Arizona, percepe doar 50.000 de dolari pentru o călătorie cu capsula sa cu balon Explorer, cu opt pasageri, care va zbura la o altitudine de 19 mile anul viitor. Avionul spațial Virgin Galactic al lui Richard Branson va costa 450.000 de dolari atunci când va primi în sfârșit pasageri plătitori.

Nu este necesară o pregătire riguroasă pentru Celeste, dar psihologii vor ajuta la pregătirea pentru o experiență tulburătoare. Shatner a declarat că a plâns de durere în timpul zborului său suborbital din 2021. Instruirea va fi necesară pentru pasagerii de pe concurentul francez al lui Zephalto, un balon cu hidrogen și o capsulă pentru șase persoane construite de companiile Stratoflight și Expleo.

Aceasta include un balcon deschis de pe care doi pasageri vor putea să privească Pământul la 30 de kilometri adâncime, în timp ce poartă costume spațiale presurizate. Nava este proiectată să planeze înapoi pe Pământ sub o aripă de tip parapantă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța a fost un pionier al baloanelor încă din 1783, când frații Montgolfier au inventat balonul cu aer cald. Primii oameni care au ajuns în stratosferă au fost Auguste Piccard, pionierul elvețian, și asistentul său Paul Kipfer, care au ajuns în prima capsulă presurizată, în 1931. Jean-Luc Picard, succesorul căpitanului Kirk, a fost numit după Piccard. Recordul de parașutare din stratosferă a fost stabilit de Alan Eustace în 2014, cu un salt de la 26 de mile înălțime. Spațiul începe cu mult deasupra altitudinii baloanelor de pasageri planificate, la 80 de kilometri, potrivit Nasa.

Zephalto are sprijinul CNES, agenția spațială națională franceză, în dezvoltarea balonului și a capsulei sale reutilizabile. Compania a efectuat zboruri la altitudine și își propune să efectueze teste la o altitudine mai mare în cursul acestui an, înainte de certificare și de zborurile comerciale planificate pentru 2025. Spre deosebire de călătoriile cu rachete, care aruncă sute de tone de gaze în atmosferă, misiunea cu balonul nu va lăsa o amprentă de carbon mai mare decât cea lăsată de fabricarea unei perechi de blugi, afirmă compania.

Proiectele francez și american ar putea fi devansate de Iwaya Giken, un start-up japonez care își propune să ofere, de la sfârșitul acestui an, „călătorii blânde” până la 15 mile altitudine la bordul unei mici capsule cu diametrul de 1,5 metri și care va transporta un pilot și un pasager.

Costul pentru a admira priveliștea de la ferestrele mari va fi de 150.000 de lire sterline.

Sus și departe

Ideea de a duce turiști plătitori în afara acestei lumi a mai fost lansată înainte, cu succese diferite (scrie Max Kendix). Până în prezent, 49 de civili au trecut linia Karman, definiția arbitrară a spațiului la 62 de mile deasupra suprafeței Pământului.

Stația Spațială Internațională

Antreprenorul american Dennis Tito a fost primul om plătit în spațiu, lansându-se cu o rachetă Soyuz în 2001. Taxa sa de 20 de milioane de dolari a acoperit șapte zile la bord. Zborul a fost efectuat de compania rusă MirCorp și de firma americană Space Adventures.

Visele miliardarilor

Proiectele lui Elon Musk (SpaceX), Richard Branson (Virgin Galactic) și Jeff Bezos (Blue Origin) au dus turiști plătitori în spațiu. Virgin Galactic a majorat prețul pentru misiunile sale cu nava SpaceShipTwo de la 250.000 de dolari la 450.000 de dolari, după ce prăbușirea unui zbor de testare și moartea unui copilot în 2014 au blocat planurile de turism.

Aceste zboruri sunt sub orbită, iar pentru a ajunge pe ISS clienții trebuie să umble adânc în buzunare. Trei au plătit 55 de milioane de dolari pentru un zbor de 17 zile cu o rachetă SpaceX cumpărată de compania privată Axiom în aprilie anul trecut.

Hotel spațial

Turiștii spațiali ai viitorului s-ar putea aștepta să trăiască într-un confort ceva mai mare. Orbital Assembly își propune să găzduiască 400 de persoane într-un hotel spațial circular până în 2027. Compania susține că acesta ar avea gravitație artificială din cauza rotației sale și ar include vile de lux.

#hotel spatial #SpaceX #vile de lux

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.