BANI.MD Maia Sandu a renunțat la compensația din partea statului la factura de gaz. Câți bani a plătit președinta

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu susține că a renunțat la compensația pentru factura la gaz, deoarece potrivit ei, „își poate permite”. Este un gest de solidaritate din partea celor care pot să facă acest lucru a mai adăugat ea.

Referind-se la factura la gaz care i-a venit, președinta a declarat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că factura pentru luna ianuarie încă nu a primit-o.

„Factura pentru luna ianuarie nu a venit. Cealaltă a venit și mi-am plătit-o – peste 800 de lei și a fost și compensația de 400 de lei. (…) Sunt oameni care muncesc în sectorul bugetar și se descurcă mai bine sunt alții care se descurcă mai greu. Sunt oameni care au trei, patru copii acasă și lucrează într-o funcție publică. Nu trebuie să se pună presiune pe ei. E un gest de solidaritate din partea celor care își pot permite acest lucru”, a declarata Maia Sandu.

În prezent tariful la gaz este de 10,26 de lei metru cub de gaz, iar Guvernul compensează facturile. Până la 50 de metru cubi de gaz tariful este de 6,80 metrul cub, iar până la 150 de metrii cubi tariful este de 7,90 de lei, scrie bani.md.

Moldovagaz deja s-a adresat la ANRE cu o solicitare de majorare a tarifului la gaz pentru consumatori, la 15,58 de lei pentru metrul cub. Premierul Natalia Gavrilița a declarat, în data de 26 ianuarie, că tarifele vor rămâne neschimbate pentru consumatori în urma majorării compensațiilor alocate de Guvern.

#factura la gaz #compensatie #Maia Sandu

Statele Unite și Ucraina poartă negocieri avansate privind un pachet amplu de trei acorduri – un plan de pace, garanții de securitate și un program de redresare economică –, relatează The Washington Post, citând un oficial ucrainean. Printre scenariile luate în calcul se află și aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană, posibil chiar în 2027.

Potrivit publicației, principala piedică ar fi opoziția Ungariei, însă administrația Trump crede că poate depăși blocajul de la Budapesta. Miza acestor discuții rămâne orientarea europeană a Ucrainei, notează The New Voice of Ukraine.

Garanții de securitate inspirate din Articolul 5 NATO

Un capitol cheie îl constituie garanțiile de securitate pe care Washingtonul ar urma să le ofere Kievului. Acestea ar semăna cu Articolul 5 al NATO, prevăzând un răspuns rapid al aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse. Experții americani și ucraineni analizează modul de funcționare al acestor mecanisme și viteza cu care ar putea fi activate.

Liderii europeni discută, în paralel, crearea unei zone demilitarizate pe întreaga linie a încetării focului – din Donețk până în Zaporojie și Herson – cu o a doua fâșie în care armamentul greu ar fi interzis. Monitorizarea ar urma să fie strictă, similară celei din zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

The Washington Post menționează că ideea unui „schimb de teritorii” se află pe masa negocierilor, însă fără detalii definitive. Rusia ar solicita Ucrainei să renunțe la circa 25% din regiunea Donețk, în timp ce negociatorii americani apreciază că aceste teritorii ar putea fi pierdute oricum în lunile următoare, motiv pentru care recomandă concesii pentru a evita pierderi și mai mari.

Un punct esențial îl reprezintă și Centrala nucleară de la Zaporojie. Planul prevede revenirea acesteia sub controlul Kievului, iar una dintre variante ar fi ca Statele Unite să preia temporar administrarea centralei – soluție agreată de unii oficiali ucraineni.

100 de miliarde de dolari din active rusești, propuse pentru reconstrucție

Administrația Trump ar dori să susțină masiv reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin utilizarea unei părți din cele peste 200 de miliarde de dolari în active rusești înghețate în Europa. O propunere discutată prevede alocarea a 100 de miliarde sub formă de reparații destinate Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat recent că Ucraina și partenerii săi elaborează trei documente fundamentale: un acord-cadru în 20 de puncte, un document privind garanțiile de securitate și un plan de reconstrucție postbelică.