Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a afirmat joi, 27 ianuarie curent, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.

„Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federaţia Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu şi să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ce am spus noi. Nu există niciun fel de ameninţare faţă de Federaţia Rusă. Dar există în acelaşi timp, şi aici cred că este o cerinţă absolut logică, există şi o cerinţă de reciprocitate: dacă Federaţia Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că ştie, şi anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o ameninţare, şi noi, aliaţii, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm şi noi baze de rachete, de exemplu, amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat şeful diplomaţiei române la Digi 24.

El a subliniat că principiul transparenţei în ceea ce priveşte scutul antirachetă de la Deveselu a fost aplicat încă din faza negocierii instalării acestuia și că aliaţii au spus întotdeauna că “acolo se găsesc nişte interceptări care vizează posibile ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei”.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

„România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia. Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”. Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

„Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

„Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.