În câțiva ani în Republica Moldova ar urna să apară primele parcuri eoliene urmare a noilor modificări legislative care ușurează activitatea celor care vor să investească în domeniul regenerabilelor, potrivit declarației ministrul Energiei, Victor Parlicov, scrie Bani.md.

Ministrul spune că investițiile în parcurile eoliene va crește capacitatea de export, în condițiile în care piața locală nu are capacitatea de a utiliza întregul volum care ar urma să fie produs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege ce propune modificări fundamentale în domeniul energiei din surse regenerabile. Aceste modificări reprezintă un pas important în direcția alinierii legislației țării cu cerințele și standardele impuse de Uniunea Europeană.

Una dintre dispozițiile centrale ale proiectului de lege este stabilirea unei ținte naționale sectoriale pentru anul 2030. Aceasta impune ca nu mai puțin de 30% din consumul de energie electrică să provină din surse regenerabile, în comparație cu procentul actual de 6%.

O altă noutate adusă de acest document se referă la tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă, iar Guvernul va avea posibilitatea să facă „transferuri statice” de energie din surse regenerabile cu alte state membre ale Comunității Energetice sau cu state membre ale UE.

De asemenea, proiectul propune simplificarea procedurilor administrative pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile. Se prevede și posibilitatea proprietarilor de apartamente din blocuri multietajate de a instala parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu, chiar și la o altă adresă decât locul de consum, cu condiția ca ambele adrese să se afle în raza aceluiași furnizor.

Schimbările legislative propuse sunt concentrate și în promovarea energiei regenerabile în sectoarele încălzire, răcire și transport. De asemenea, se reglementează dreptul producătorilor eligibili de a primi plăți pentru limitarea cantităților de energie electrică din surse regenerabile injectate în rețelele electrice, precum și organizarea licitațiilor și documentația asociată.

Proiectul cuprinde, de asemenea, modificări referitoare la garanțiile de origine care certifică locul de producție al energiei, valorificând resursele existente în Republica Moldova.

#energie euliana #Parlicov #surse regenerabile

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 29 septembrie, că dacă România vrea să adere la euro până în 2035, trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030, întrucât ulterior mai este nevoie de câțiva ani pentru pregătirea aderării.

El a precizat că, pentru a adera la euro în 2035, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, transmite presa română.

„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv în 2030 și mai avem nevoie, bineînțeles, de niște ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro. Și de ce aderarea la euro este o țintă mult mai bună de țară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează și competitivitatea economiei. Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidarea, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creșterea economică”, a declarat Alexandru Nazare, marți, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” de la Banca Națională a României.

Nazare a afirmat că ar trebui să existe linii roșii, care să fie respectate indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic.

„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi. E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică despre care vorbim de ani de zile. Dar trebuie să și o exercităm. Și asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior. Și pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj și de mai mult consens, de o înțelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu fac, nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, a explicat ministrul interimar al Finanțelor.

El a fost întrebat cât timp mai dorește România să rămână în procedura de deficit excesiv.

„Sunt foarte importante aceste lucruri ca să putem să facem saltul următor și suntem într-o intersecție foarte importantă pentru consolidarea noastră. Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani? Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizați de faptul că am stat în această procedură? Cu cât credibilitate se uită investitorii – vrem investiții, dar cu cât credibilitate se uită investitorii la România, care persistă în această procedură”, a subliniat Alexandru Nazare.