Cu un grad de umplere al lacurilor de acumulare la debutul sezonului rece de sub 70%, suntem în cea mai proastă situație din ultimii patru ani, potrivit datelor publice consultate de noi. Iar situația s-ar putea înrăutăți dacă nu vin ploile și ar putea fi nevoie de mai multă apă din lacuri pentru a suplini ce nu aduce Dunărea – hidrocentrala de la Porțile de Fier merge uneori la o zecime din puterea instalată. Bani.md scrie care pot fi problemele.

Deși este cald încă, sistemul energetic a intrat în perioada sa rece, noiembrie-martie. În ceea ce privește stocurile de gaze, autoritățile ne liniștesc cu procentul de înmagazinare de peste 96%, care în teorie ar fi suficient să trecem iarna, deși rămâne spinoasa problemă a importurilor în situația unor temperaturi scăzute, care să spunem că parțial ar putea fi rezolvată prin scăderea (deja) a consumului industriei.

În ceea ce privește energie electrică din cărbune, iarăși, se pare că am stăm destul de bine (99% stocuri), potrivit unei afirmații a oficialilor Ministerului Energiei de acum câteva zile, deși încă nu este clar dacă după 1 ianuarie vor funcționa toate grupurile disponibile pe lignit de la CE Oltenia sau unele vor fi trecute în ceea ce se cheamă „rezerva caldă” pentru a fi folosite la nevoie.

Astfel, potrivit ENTSO-E, în săptămâna 43 din acest an (24-30 octombrie), cantitatea de energie echivalentă din lacurile de acumulare din România era de doar 2,05 TWh.

Este cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în această perioadă a anului.

Anul trecut aveam 2,19 TWh, acum doi ani 2,48 TWh, iar în 2019 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E.

Hidroelectrica vine oricum după o perioadă destul de dificilă din punct de vedere al producției de energie electrică – în primele șase luni ale anului, producția de energie a scăzut cu 30% față de anul trecut (a ajuns doar la 7 TWh), pe fondul unui 2022 secetos. Lucrurile stau rău și acum.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de peste Prut de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie electrica #Hidroelectrica #Moldova #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.