Banca Națională a Moldovei (BNM) a raportat că rata creditelor neperformante (NPL) din sectorul bancar a înregistrat o creștere ușoară în trimestrul II 2025, ajungând la 4,5%, în urcare cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Rata NPL pentru persoanele juridice s-a menținut la 5,6%, în timp ce rata pentru persoanele fizice a crescut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la 3,1%.

Soldul total al creditelor neperformante a crescut cu 14,2% față de trimestrul anterior, tendință determinată în special de majorarea cu 44,2% a creditelor neperformante acordate persoanelor fizice și cu 5,1% a celor acordate persoanelor juridice, transmite BANI.MD.

În detaliu, BNM menționează o creștere a ratei NPL pentru creditele de consum cu 0,3 puncte procentuale (echivalentul a 87,3 milioane lei) și pentru creditele ipotecare cu 1,1 puncte procentuale (sau 283,6 milioane lei).

Deși portofoliul de credite neperformante a crescut, soldul creditelor expirate ale persoanelor fizice s-a redus cu 5,6%, totalizând 549,6 milioane lei, iar ponderea acestora a coborât la 1,4% din totalul creditelor acordate populației. În același timp, soldul creditelor expirate ale companiilor a crescut ușor cu 1,6%, până la 949,2 milioane lei, menținând o pondere de 1,8% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice.

Volumul total al creditelor noi acordate în trimestrul II 2025 a fost de 20,3 miliarde lei, în creștere cu 28,6% față de aceeași perioadă a anului 2024. Creșterea a fost susținută atât de segmentul persoanelor fizice (+44,4%), cât și de cel al persoanelor juridice (+21,3%).

Potrivit sursei citate, pe segmentul creditelor imobiliare, ritmul de creștere s-a temperat față de trimestrul precedent (-1,9%), însă comparativ cu anul anterior volumul acestora a urcat cu 76,9%, ajungând la 2,8 miliarde lei. Soldul total al creditelor ipotecare a atins 22,6 miliarde lei, reprezentând 24% din totalul portofoliului bancar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, creditele de consum au crescut cu 35% față de anul precedent și cu 8,9% trimestrial, atingând un sold total de 16,99 miliarde lei. Doar în trimestrul II 2025, băncile au acordat credite de consum noi în valoare de 4,4 miliarde lei, în creștere cu 29,8% față de anul precedent.

#Banca Nationala a Moldovei #Credite #datorii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.