Începând cu 1 ianuarie 2025, intră în vigoare o serie de modificări importante în Codul fiscal al Republicii Moldova, vizând impozitul pe venit, TVA, accize, impozite și taxe locale. Acestea includ ajustări semnificative în privința facilităților acordate angajaților, extinderea categoriilor de venituri neimpozabile și revizuirea cheltuielilor deductibile, transmite Bani.md.

Principalele modificări

1. Facilități acordate angajaților

Revizuirea plăților considerate facilități:
Cheltuielile suportate de angajatori pentru serviciile de îngrijire a copiilor sau pentru cadourile în natură care depășesc anumite plafoane stabilite vor fi impozabile.
Introducerea de noi deduceri:
Se permite deducerea cheltuielilor pentru abonamente sportive, servicii medicale și educație pentru copiii angajaților, în limite stabilite prin lege.

2. Extinderea veniturilor neimpozabile

Veniturile din creșterea de capital sau dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat și obligațiunilor autorităților locale.
Veniturile obținute din vânzarea autoturismelor deținute timp de cel puțin 3 ani.
Cadourile în natură acordate angajaților, cu un plafon anual de 10% din salariul mediu lunar pe economie.

3. Deduceri pentru persoanele fizice

Se extinde dreptul de deducere a cheltuielilor pentru învățământul copiilor și primele de asigurare.
Se permite deducerea dobânzilor achitate pentru creditul utilizat la achiziția primei locuințe.

4. Modificări pentru persoanele juridice

Metoda de amortizare accelerată: Toate persoanele juridice pot aplica o amortizare de până la 50% din valoarea activelor.
Deduceri pentru pierderi și provizioane: Organizațiile de creditare nebancare pot deduce provizioanele pentru pierderi conform IFRS.

5. Creșterea scutirilor pentru persoane fizice

Scutirea personală: Crește de la 27.000 lei în 2024 la 29.700 lei în 2025.
Scutirea pentru persoane întreținute: De la 9.000 lei la 9.900 lei.

6. Reglementarea impozitării veniturilor nerezidenților

Veniturile obținute din închirierea imobilelor de către nerezidenți vor fi impozitate cu 12%, iar contractele trebuie înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat.

7. Simplificarea raporturilor fiscale

Reguli mai clare pentru determinarea proratei pentru impozitul pe venit.
Recunoașterea raporturilor de mandat între persoane juridice și administratori drept raporturi de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2025 #FISC #Moldova #reglementări

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.