Indicii de referință ai petrolului se îndreptau spre o a șaptea scădere săptămânală consecutivă, din cauza îngrijorărilor legate de un excedent de aprovizionare la nivel mondial și de cererea slabă din China, deși prețurile au recuperat teren vineri, după ce Arabia Saudită și Rusia au cerut ca mai mulți membri OPEC+ să se alăture reducerilor de producție, scrie Bani.md cu referire la Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,93 dolari, sau 2,6%, la 75,98 dolari pe baril la ora 0913 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,82 dolari, sau 2,6%, la 71,16 dolari pe baril. Brent-ul crescuse anterior cu 2 dolari.

În sesiunea precedentă, ambele referințe au scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii iunie, semn că mulți comercianți consideră că piața este supraofertă.

“Poziția tot mai slabă a OPEC+ de a oferi sprijin, împreună cu producția record a SUA și cu cifrele slabe ale importurilor de țiței din China nu pot însemna decât un singur lucru: există o abundență de petrol disponibil.”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM într-o notă.

Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari doi exportatori de petrol din lume, au cerut joi tuturor membrilor OPEC+ să se alăture unui acord privind reducerea producției pentru binele economiei mondiale.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit asupra unei reduceri combinate a producției de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) pentru primul trimestru al anului viitor.

#Arabia Saudita #china #petrol #scaderi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.