Mai este puțin timp până la Crăciun, așa că este momentul ideal să te gândești cum vei decora bradul în acest an. Ce decorațiuni să alegi, dar și care sunt culorile în tendințe pentru bradul de Crăciun 2023-2024. Decorul din acest an pentru Crăciun se anunță unul în nuanțe neutre, dar în același timp naturale.

Atât pentru decorațiunile casei, cât și pentru cele din brad, nuanțele de bej, maro natural, dar și gri sunt la mare căutare în acest an. Se aduc în față materiale din texturi simple, textile organice, și se pune accent în primul rând pe confort și claritate. Ornamentele pentru brad sunt cât mai naturale în acest an. Globuri din lână, fulgi de zăpadă făcuți din lemn, toate sunt lăsate nefinisate pentru a arăta cât mai natural posibil, dar și ornamente din natură precum conuri de brad, pampas și ierburi de un verde natural. Toate acestea vor ajuta la un decor de poveste, natural în propria casă.

Auriu și argintiu rămân nuanțe tradiționale Crăciunului. Acestea vor oferi strălucire fiecare brad și în acest an, deoarece se combină perfect cu orice alte culori sau temă aleasă. Pentru bradul de Crăciun 2023-2024 poți alege tonuri metalice neutre de bronz sau roz pudrat, care se vor combina perfect cu alte decorațiuni albe.

O opțiune interesantă tot mai vizibilă pe rețelele sociale sunt brazii de sărbătoare împodobiți doar cu ghirlande luminoase.

Combinații de culori pentru bradul de Crăciun 2023-2024

Iată câteva idei de culori pe care le poți combina pentru a decora bradul de Crăciun din acest an. Nuanțe complementare, combinații de culori tradiționale care vor aduce magie și un strop de strălucire în zilele de sărbătoare.

Brad de Crăciun în roșu și auriu;

Brad de Crăciun în roșu cu argintiu;

Brad de Crăciun în alb cu roșu;

Brad de Crăciun în alb cu auriu;

Brad de Crăciun în alb cu argintiu;

Brad de Crăciun în argintiu și auriu;

Brad de Crăciun în albastru cu argintiu;

Brad de Crăciun în alb cu roz;

Brad de Crăciun multicolor.

#brad #decoratiuni #sarbatori

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.