Situația la Calea Ferată din Moldova s-a îmbunătățit. În primele șase luni ale anului 2022 a contabilizat un profit de 60 mil. de lei, iar în trimestrul doi a înregistrat un profit record – 90 mil. de lei, potrivit declarației directorului CFM, Oleg Tofilat, scrie Bani.md.

Tofilat susține că profitul companiei s-a majorat datorită creșterii volumului transportului de cereale din Ucraina.

„Înainte de începerea războiului, volumul mărfurilor transportate prin porturile de la Marea Neagră era de 135 mil. tone anual, în timp ce CFM transporta anual circa 3,3 mil. tone. Respectiv, tot acest volumul de mărfuri din Ucraina a fost direcționat prin Republica Moldova în porturile Reni, Ismail, Galați și Constanța. Tarifele la transportul de mărfuri pe intern nu au fost majorate, pentru tranzit au crescut cu 15%, iar pentru internațional cu 10%”, a explicat directorul.

Tofilat afirmă că în 5-6 luni urmează să fie majorate capacitățile de transport ale CFM pentru a face față transportului de mărfuri din țara vecină.

„Vor fi reparate circa 77 km de cale ferată pentru ca viteza renurilor să nu fie mai mică de 40 km/h. va fi reabilitată infrastructura stațiilor pentru a crește viteza de procesare a mărfurilor”, a punctat Tofilat, care susține că în prezent transportul cerealelor ucrainene în Portul Constanța durează 35 de zile. Acest lucru se explică prin viteza mică de procesare. „La fel e și cazul portului de la Galați, care procesează 8-10 vagoane pe zi. Este nevoie de investit în infrastructura de acces”.

În anul 2023, CFM ar urma să achiziționeze 1000 de vagoane de marfă dintr-un credit polonez.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare.

Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CFM #Oleg Tofilat #profit #razboi #Ucraina

Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti