Activele oficiale de rezervă ale BNM au însumat 5,057 de miliarde de dolari pe 28 iulie, cu peste 80 de milioane de dolari mai mult față de nivelul de pe 21 iunie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când activele oficiale de rezervă au depășit nivelul de 5 miliarde de lei.

Majorarea activelor oficiale de rezervă s-a datorat intervențiilor băncii centrale pe piața valutară, prin procurări de valută din piața în condițiile cererii mai slabe față de ofertă.

Plasamentele în valori mobiliare au constituit 3,8 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,2 miliarde de dolari, în băncile centrale (cu excepția GMI și BRI) – 755,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 471,7 milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervele de aur ale Republicii Moldova erau de 4,7 milioane de dolari, conform BANI.MD.

Potrivit sursei citate, activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaționale brute) sunt activele disponibile în orice moment și controlate de către Banca Națională a Moldovei, în scopul finanțării directe a dezechilibrului balanței de plăți, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanței de plăți prin efectuarea intervențiilor pe piața valutară în scopul realizării politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acelea care aparțin Băncii Naționale a Moldovei și care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

#BNM #datele BNM #Moldova #record #rezerve

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.