Cea mai mare dobândă de referință din Europa aparține Ucrainei (25%), urmată de Moldova (18,5%), Turcia (14%), Belarus (12%) și Rusia (9,5%), arată o analiză eToro, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Înaintea Republicii Moldova se află Polonia (6,5%), Cehia (7%) și Ungaria (7,75%). Cu excepția Islandei, acesta este și top 5 al țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate. La vecini, în România, rata de referință este de 4,75%.

Polonia a majorat săptămâna trecută rata dobânzii cu doar 0,5%, mai puțin decât așteptările pieței, care erau de 0,75%, deși are în continuare o inflație în creștere, care în luna iunie s-a ridicat la 15,6%. Rata reală a dobânzii – care se calculează prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii – este la -9,1%, mai mică decât cea din România, care este de -9,74%.

Dacă lăsăm la o parte Ucraina, Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa, de doar -2,95%. În ciuda acestui fapt și a unei mișcări foarte agresive a Băncii Centrale, care a majorat ratele la depozitele pe o săptămână cu 2%, până la 9,75%, foarte aproape de rata inflației de 10,7%, forintul și-a continuat devalorizarea față de dolarul american. Acesta a ajuns la aproape 25% de la începutul anului, în raport cu dolarul american și la aproape 12% față de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fed-ul american a publicat minutele ședințelor sale, care indică și mai multe majorări viitoare, în încercarea de a împiedica agravarea inflației. Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 0,75% luna trecută și au susținut majorarea acestora la următoarea ședință din iulie, fie cu 0,50%, fie cu 0,75%, potrivit minutelor.

Acest lucru arată că membrii Fed au recunoscut că întărirea politicii ar putea încetini ritmul de creștere economică pentru o perioadă, dar au considerat că revenirea inflației la 2% este esențială pentru a atinge nivelul maxim de ocupare a forței de muncă în mod susținut. Cele mai recente mișcări ale băncilor centrale europene arată aceeași filosofie. Investitorii privesc spre BCE pentru a vedea dacă va urma exemplul Fed.

Dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu euro și cu alte monede europene, inclusiv față de leu, iar unele rapoarte indică faptul că se va ajunge la paritate. Această poziție a Fed, care este gata să tranzacționeze creșterea economică în schimbul reducerii inflației, este considerată de piețe mai puțin periculoasă decât riscul ca Rusia să întrerupă livrările de gaze naturale către Europa. Strategul global privind piețele monetare, Kit Juckes, consideră că, deși dependența energetică a Europei de Rusia este în scădere, aceasta scădere nu este suficient de rapidă pentru a evita recesiunea dacă gazoductul se închide. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o nouă depreciere de 10% a monedei euro în raport cu dolarul, ceea ce va aduce monedele la paritate pentru prima dată din 2002 încoace.

#Bani.md #BNM #dobanda #top

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.