În luna octombrie, comerțul cu furaje al Republicii Moldova a însumat 34 de mii de tone, în valoare de 220,1 milioane de lei. Deși balanța fizică este pozitivă, cu un surplus de 16 mii de tone, balanța valorică rămâne negativă, înregistrând un deficit de 44,8 milioane de lei. Acest dezechilibru se datorează faptului că prețul mediu al importurilor este de aproximativ 4,2 ori mai mare decât cel al exporturilor, potrivit economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg, scrie BANI.MD. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg).

Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Potrivit sursei citate, importurile de furaje provin din 15 țări, cele mai mari cantități fiind aduse din Ucraina (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.

#export #furaje #Moldova

Peste 1 200 de persoane participă sâmbătă la o acțiune de plantare organizată în localitatea Pogănești, raionul Hâncești, în cadrul campaniei „Generația pădurii – toamna 2026” La nivel național sunt disponibile 81 de locații pentru cei care doresc să se alăture acțiunilor de împădurire. Evenimentul de la Pogănești include și o colectă de haine pentru persoanele vulnerabile, organizată în parteneriat cu AO „Concordia”, transmite IPN.

Ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că plantările au loc în mai multe localități din țară, pe terenuri degradate sau abandonate, fără a afecta suprafețele agricole productive. Potrivit lui, rata de prindere a puieților este de aproximativ 70% la nivel național, iar autoritățile vor interveni acolo unde sunt depistate probleme.

Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că acțiunile de plantare organizate în fiecare primăvară și toamnă au devenit o tradiție, contribuind atât la extinderea suprafețelor împădurite, cât și la mobilizarea comunităților.

Directorul interimar al Agenției „Moldsilva”, Iulian Mamai, a anunțat că, de la lansarea programului național, au fost create și reabilitate peste 24 de mii de hectare de pădure. Campania de toamnă se desfășoară timp de o lună, perioadă în care voluntarii pot participa la plantări alături de silvicultori.

Potrivit Ministerului Mediului, pentru această toamnă sunt planificate lucrări de împădurire pe 3 000 de hectare, cu peste 33 de milioane de puieți crescuți în pepiniere specializate. În prezent, pădurile acoperă puțin peste 11,6% din teritoriul Republicii Moldova, sub media Uniunii Europene, care depășește 35%.

În paralel, Primăria Chișinău desfășoară, în perioada 13-28 noiembrie, campania „Marea plantare”, în cadrul căreia au loc zilnic acțiuni de plantare a arborilor în sectoarele capitalei. Autoritățile municipale invită locuitorii, instituțiile publice și companiile private să participe la extinderea și regenerarea spațiilor verzi. Calendarul activităților este disponibil pe plantare.chisinau.md. Campania prevede și plantarea pomilor fructiferi în curțile școlilor și grădinițelor.