Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că polonezii „ar prefera să mănânce iarbă decât să devină o colonie rusă”, pe fondul îngrijorărilor legate de expansionismul rus și de războiul în curs al Moscovei în Ucraina.

În cadrul unui interviu publicat săptămâna aceasta de podcastul britanic The Rest is Politics, Sikorski a declarat că Polonia ar fi următoarea țintă a Moscovei în cazul în care Ucraina ar fi învinsă de Rusia, scrie Digi24.ro.

„Credem că dacă președintele rus Vladimir Putin ar reuși să cucerească Ucraina, noi am fi următorii… Mai degrabă am mânca iarbă decât să devenim din nou o colonie rusă”, a spus șeful diplomației poloneze.

„S-a mai întâmplat înainte”, a adăugat el, făcând aparent referire la perioadele din istoria Poloniei în care aceasta a fost supusă dominației ruse, mai întâi sub țarii imperiali și mai târziu din nou sub ocupația sovietică.

De asemenea, oficialul a sugerat că opoziția publică din Polonia față de potențiala amenințare a expansionismului rus este motivul pentru care țara sa are un nivel atât de ridicat al cheltuielilor pentru apărare, chiar și în detrimentul finanțării altor domenii.

Sikorski a declarat săptămâna trecută pentru sursa citată că Varșovia va plăti „orice este necesar” pentru a apăra țara, adăugând: „întotdeauna există un compromis între arme și unt. Acesta este ceea ce ne-a impus Federația Rusă”.

Chiar înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în luna februarie 2022, care a determinat creșterea cheltuielilor militare în țările NATO, Polonia era una dintre țările cu cele mai mari cheltuieli din alianță, ca procent din PIB, și una dintre puținele țări care își îndeplineau obligațiile de a cheltui 2% din bogăția economică pentru apărare.

Potrivit sursei citate, în luna iunie, statele membre NATO, cu excepția Spaniei, au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, Polonia angajându-se în septembrie să atingă 4,8% deja anul viitor. Polonia are a treia armată ca mărime din NATO în ceea ce privește numărul de efective, potrivit celor mai recente cifre publicate de alianță, situându-se în urma doar a Statelor Unite și Turciei.

În interviul pentru The Rest Is Politics, Sikorski a mai spus că, deși Kievul este pregătit pentru ca războiul să mai dureze încă trei ani, el nu crede că Putin poate susține războiul atât de mult timp. Ministrul de externe a declarat că, în opinia sa, statele membre ale UE ar trebui să coopereze mai strâns în domeniul apărării comune, adăugând că blocul are „o problemă de sincronizare” din cauza suveranității care revine fiecărei țări membre.

„Sunt în favoarea ideii ca Uniunea Europeană să înceapă să aibă propria capacitate de apărare, astfel încât să nu mai fim nevoiți să apelăm la Statele Unite în fiecare situație de urgență. Ar trebui să fim capabili să ne descurcăm singuri cu vreun lord al războiului din Libia sau din Balcani data viitoare”, a adăugat Sikorski.

El a vorbit și despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, declarând că, în opinia sa, Ucraina „va deveni membră a UE la începutul următorului deceniu”, în ciuda opoziției actuale din partea Budapestei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Europa a aprobat statutul Ucrainei de țară candidată și a convenit în unanimitate să înceapă negocierile… Ungaria blochează progresul, dar în cele din urmă se va întâmpla”, a afirmat el.

#colonie rusa #Polonia #Radoslaw Sikorski

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.