Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat miercuri că ia în considerare posibilitatea de a se retrage de pe rețelele sociale, inclusiv de pe platforma X (fosta Twitter), deținută de Elon Musk, relatează BFMTV.

Conform Antena 3 CNN, liderul de la Élysée a făcut declarația în cadrul unei dezbateri despre impactul rețelelor sociale asupra democrației, organizată la Toulouse, unde s-a întâlnit, în stilul discuțiilor din perioada „vestelor galbene”, cu un public de aproximativ 300 de persoane. Scopul întâlnirii a fost „tragerea unui semnal de alarmă” privind riscurile pe care aceste platforme le pot reprezenta pentru societatea franceză.

Întrebat despre rolul șefului statului în mediul online și, în special, pe platforma X, Emmanuel Macron a afirmat:

„Pe tema securităţii cibernetice, nu am vorbit prea mult despre asta, dar este, evident, o latură dublă a tuturor celor spuse şi este esenţială – vă mulţumesc că sunteţi implicaţi. Nu exclud ceea ce m-aţi invitat să fac: şi anume să mă retrag de pe aceste reţele. Cred că, în acest caz, aceasta poate avea sens doar ca parte a unui proces mai amplu. Deci, nu o exclud astăzi, nu este ceva ce voi face mâine dimineaţă şi nu voi face niciun anunţ azi.”

Ulterior, Macron a adăugat că, deocamdată, prioritatea sa este alta: „Cred că prioritatea este, înainte de toate, să duc lupta internă pentru mine şi să încerc să obţin aceste elemente de reglementare şi vizibilitate. Este un lucru la care mă gândesc cu multă atenţie, credeţi-mă, şi pe care nu-l exclud deloc.”

Face aux lecteurs de la Dépêche du Midi. https://t.co/cDXsTmFlYi

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 12, 2025

Potrivit BFMTV, dezbaterea cu cititorii publicației La Dépêche du Midi, la care a participat Macron, s-a desfășurat la Toulouse și a durat aproape două ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Macron #rețele sociale

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.