Moldova își construiește prima „arhitectură națională de apărare informațională”, pe fondul amenințărilor hibride

Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

De la reacție la prevenție: arhitectura în patru niveluri

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.

Mai multe informații despre strategiile elaborate de Centru pot fi consultate pe site-ul stratcom.md.

#StratCom #Ana Revenco #dezinformare

Fondatorul și CEO Grupului de presă Realitatea, Dumitru Țîra, a declarat la Forumul Mass Media 2025 că „a venit timpul să ne luăm spațiul mediatic înapoi”, subliniind necesitatea unor reforme rapide în sectorul media. El a precizat că următorii 2 ani fără alegeri reprezintă o oportunitate esențială pentru a reconstrui un spațiu mediatic „cu adevărat național”.

Dumitru Țîra a subliniat că este nevoie de acțiuni urgente atât la nivel de cadru normativ, cât și în alinierea tuturor actorilor media și conecși la noile obiective. În opinia sa, procesul trebuie să fie accelerat pentru ca sectorul să poată recupera terenul pierdut în ultimii ani.

El a identificat două priorități majore: conținuturile și dezvoltarea sustenabilă a mass-mediei. În ceea ce privește conținuturile, Dumitru Țîra a afirmat că acestea trebuie refăcute „nu doar calitativ, dar și cantitativ”, astfel încât să fie recunoscute ca produse naționale. El a menționat că nu este vorba doar despre formate TV, ci și despre filme, seriale și alte tipuri de producții video și online.

A doua prioritate, susține directorul Realitatea, este dezvoltarea sustenabilă a sectorului. Potrivit lui, această direcție presupune soluționarea problemelor legate de piața de publicitate, concurența neloială și lipsa de acțiune a Consiliului Concurenței. „În anul 2025 iarăși avem cartelizarea și monopolizarea pieței”, a avertizat Dumitru Țîra.

El a atras atenția și asupra volumului mare de televiziuni retransmise din Federația Rusă. „Noi avem 172 de televiziuni retransmise din Federația Rusă în rețelele noastre de cablu”, a declarat Dumitru Țîra, adăugând că alte 56 includ conținut rusesc cumpărat, ceea ce duce la „380 de televiziuni” prezente în total în rețelele din Republica Moldova.

În acest context, consideră că Republica Moldova are nevoie de „o viziune strategică de dezvoltare și sustenabilitate a instituțiilor media”. El a reiterat necesitatea unui concept clar privind mass-media regională, subliniind că, indiferent de investiții, aceasta „niciodată nu va rezista” fără o formulă de sustenabilitate bine definit.

Directorul Realitatea a remarcat că nici media centrală nu se află într-o situație favorabilă, fiind „dependentă de granturi azi”, pe fondul scăderii pieței de publicitate. El a precizat că piața publicitară din Republica Moldova s-a diminuat cu „75% în 15 ani”, o scădere mult mai accentuată decât în țări comparabile. A exemplificat că România „a trecut de un miliard” de euro în publicitate anul trecut, iar Ucraina, chiar și în condiții de război, „nu a pierdut mai mult de 10%” din piața publicitară. În opinia sa, declinul din Republica Moldova este rezultatul unor „decizii artificiale” și „conjuncturale”, influențate politic și agravate de acțiunile unor manageri din domeniu.

El și-a exprimat acordul cu afirmațiile președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, conform cărora piața media are nevoie de o asociație consolidată și de rezolvarea problemei numărătorului de audiență. „Piața nu este în stare să plătească 2 milioane”, a menționat Dumitru Țîra, adăugând că nici pentru donatori nu este justificat să acopere aceste costuri.

Cele două priorități identificate generează „20, 30, 40 de derivate, acțiuni și activități” necesare pentru restructurarea sectorului mediatic.