Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

De la reacție la prevenție: arhitectura în patru niveluri

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.

Mai multe informații despre strategiile elaborate de Centru pot fi consultate pe site-ul stratcom.md.

#Ana Revenco #dezinformare #StratCom

Administrația pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a autorizat încă 11 poziții de pliculețe de nicotină ce pot fi plasate pe piață spre comercializare. Într-un comunicat de presă al instituției se spune că, în cadrul evaluărilor științifice, FDA analizează per ansamblu riscurile și beneficiile pentru populația SUA, inclusiv avantajele pentru fumătorii care trec la produse cu risc potențial mai redus, dar și riscurile pentru tineri și pentru persoanele care nu utilizează produse din tutun. Iar pentru a obține autorizație de comercializare, FDA trebuie să aibă suficiente dovezi că noile produse oferă mai multe beneficii decât riscuri pentru populație.

Potrivit evaluării FDA, noile produse autorizate, inclusiv varianta cu 11 mg de nicotină, conțin niveluri mai scăzute ale majorității substanțelor nocive și potențial nocive comparativ cu alte produse din tutun pentru uz oral sau fără fum. În multe cazuri, nivelurile acestor substanțe au fost atât de scăzute încât nu au putut fi cuantificate.

Datele analizate de FDA indică, de asemenea, că aceste produse pot reprezenta o alternativă pentru fumătorii adulți și utilizatorii adulți de produse din tutun fără fum care trec complet la ele. Totodată, produsele pot furniza suficientă nicotină pentru a reduce pofta și simptomele de sevraj, facilitând astfel înlocuirea produselor din tutun mai nocive.

În cazul adulților cu vârsta de cel puțin 21 de ani care fumează sau utilizează produse din tutun fără fum, trecerea completă la pliculețe cu nicotină autorizate de FDA poate reduce expunerea la numeroase substanțe nocive prezente în țigarete și în produsele din tutun fără fum.

FDA susține că noile autorizări reprezintă un pas important pentru extinderea accesului adulților care utilizează deja produse din tutun la alternative cu potențial de risc mai redus.

Amintim că, în iunie 2026, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a autorizat comercializarea a 20 de variante de pliculețe cu nicotină ca „produs din tutun cu risc modificat” (Modified Risk Tobacco Product – MRTP). Acestea au fost primele autorizații de comercializare ca „produs din tutun cu risc modificat” acordate unor produse din categoria pliculețelor cu nicotină.

Până în prezent, FDA a autorizat comercializarea a 43 de produse din categoria pliculețelor cu nicotină.

#Administrația pentru Alimente şi Medicamente #fumatori #nicotina #SUA