Potrivit unui raport întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în 2023, o firmă administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș, originară din autonomia găgăuză, ar fi primit, prin intermediari, circa 20 de mii de euro care ar proveni de la condamnatul Ilan Șor, transmite Ziarul de Gardă.

Subiectul a devenit public după ce mai multe canale de Telegram și site-uri media au publicat informații din acel raport, iar ulterior deputatul Vasile Costiuc a acuzat-o pe Acbaș, printr-un video, că ar fi primit bani de la Șor.

La rândul său, Maria Acbaș, neagă orice acuzație.

„Conform datelor obținute și confirmate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), din mijloace financiare provenite de la Victor Guțuleac, în perioada 12–24 octombrie 2023, de către Shved Igal/Igor au fost efectuate mai multe transferuri suspecte din EURASIAN BANK (Kazahstan), sub formă de donații către autorități publice locale și agenți economici din raioanele Orhei, UTAG și Taraclia, la conducerea cărora se află persoane asociate lui Ilan Șor”, se arată în documentul SIS, citat de Ziarul de Gardă.

Printre beneficiari s-ar fi numărat și compania „S.C. Doksancom” SRL, administrată de deputata PAS Maria Acbaș, care ar fi primit suma de 19.779 de euro. Firma are ca domeniu de activitate cultura plantelor cerealiere și tehnice.

În raport se menționează că „în sensul promovării electorale, exponenții Partidului Politic «ȘANSĂ» au aplicat mai multe scheme financiare pentru «proiecte sociale» și «proiecte de infrastructură», inclusiv prin transferuri suspecte către producători agricoli”, scrie ZdG.

Pentru Ziarul de Gardă, Maria Acbaș a declarat că nu cunoaște cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac și că acuzațiile lansate de Vasile Costiuc sunt nefondate.

„Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole afectate de secetă. Firma noastră a depus și ea documente. Ni s-a spus că vom primi un ajutor, dar nu se știa de la cine. Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să rămână pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au investigat situația și au primit explicații. Banii au fost ulterior blocați de bancă”, a explicat Acbaș, citată de ZdG.

Conform Ziarului de Gardă, „Doksancom” SRL administrează o fermă de prăsilă de bovine cu peste 800 de vaci de rasă Holstein și deține fabrica „Oloi Pak” SRL, care produce lactatele marca „Sana”. Compania a beneficiat, de-a lungul anilor, de subvenții de peste 24,4 milioane de lei din partea Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA).

Potrivit campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) și relatată de ZdG, Maria Acbaș (51 de ani) a candidat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile din 28 septembrie 2025, ocupând locul 16.

Anterior, ea a figurat în 2021 pe lista Partidului „Congresul Civic”, condus de Mark Tkaciuk, formațiune pe care a părăsit-o în aprilie 2023. În 2024, Acbaș a susținut candidatura Maiei Sandu la președinție.

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.