Rafinăria Lukoil poate fi preluată de statul român pe o perioadă limitată, afirmă președintele Nicușor Dan

Astăzi, 12 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă unde președintele României, Nicușor Dan, a prezentat strategia națională de apărare, șeful statului a vorbit și despre situația companiei Lukoil în România, transmite HotNews.ro. Președintele a declarat că ponderea benzinăriilor deținute de companie nu este una importantă, însă rafinăria Petrotel are un rol strategic pentru economie.

„Este un grup de lucru la nivelul Guvernului, de care sunt informat. În linii mari, Lukoil are o rafinărie și vreo sută de benzinării. Ponderea benzinăriilor nu este foarte importantă, importantă este rafinăria. În acest moment, ea este închisă pentru mentenanță, ar urma să fie redeschisă în câteva săptămâni. Faptul că ea e închisă nu afectează fluxul, însă pe termen mediu și lung dacă ea nu ar mai rafina, ne-ar obliga să importăm mai mult. Asta este problema”, a declarat Nicușor Dan.

Pe site-ul oficial al companiei Lukoil este menționat că aceasta deține 320 de benzinării în România, și nu o sută, așa cum a afirmat președintele în discursul său.

„Ca sa spun ceva la un nivel grosier, superficial, pe de-o parte nu există riscul ca ea sa fie preluată de o firma paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările de companii cu interes strategic. Bineînțeles ca există un interes ca ea sa fie preluată, dar nimic nu ne obligă să grăbim procesul acesta și există și varianta care are nevoie de un cadru normativ special ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român”, a precizat președintele.

La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat marți, 11 noiembrie, că România ar trebui să preia controlul asupra companiei Lukoil, având în vedere apropierea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor impuse de SUA împotriva Lukoil și Rosneft.

Sancțiunile americane urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, dată la care orice colaborare comercială cu aceste companii și filialele lor din străinătate va înceta. În prezent, guvernul român nu a anunțat o decizie clară privind soarta activelor Lukoil de pe teritoriul României.

#rafinării #Lukoil #Romania

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.