Anunț de ultima oră! Cinci deputați PAS renunță la mandat VIDEO

Președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat, după ședința fracțiunii parlamentare, că cinci deputați ai formațiunii au decis să renunțe la mandat și să revină la activitățile profesionale pe care le aveau înainte de campania electorală.

”Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte”, a precizat Grosu.

Decizia a fost luată în urma unor discuții interne, în contextul în care aceasta este ultima săptămână în care deputații își pot confirma mandatul sau pot reveni la funcțiile anterioare.

„A avut loc ședința fracțiunii PAS, acum câteva minute. Am avut mai multe discuții legate de agenda de mâine, dar și de faptul că este ultima săptămână în care deputații trebuie să decidă dacă rămân în Parlament sau revin la funcțiile pe care le-au avut până la validarea mandatelor”, a spus Igor Grosu într-o declarație video.

El a subliniat că formațiunea respectă decizia acestora și apreciază contribuția lor la activitatea partidului și la obiectivele guvernării.

Maria Acbaș a demisionat sau a fost demisă?

Deputat PAS, care se află în lista celor care au renunțat la mandat, se află în mijlocul unui scandal. Potrivit unui raport întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în 2023, o firmă administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș, originară din autonomia găgăuză, ar fi primit, prin intermediari, circa 20 de mii de euro care ar proveni de la condamnatul Ilan Șor. După ce informațiile au fost făcute publice, mai mulți jurnaliști și lideri de opinie au cerut demisia parlamentarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputata PAS Maria Acbaș explică cum au ajuns bani de la Ilan Șor pe contul firmei sale

#Maria Acbas #Igor Grosu #PAS

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.