Echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va începe discuțiile cu autoritățile Republicii Moldova la 27 septembrie 2021, scrie Bani.md.

Misiunea FMI va purta discuții în cadrul consultărilor pentru anul 2021 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI[1], precum și pe marginea solicitării autorităților vis-à-vis de un nou program, axat pe un set de politici care să pună bazele restabilirii după pandemia de COVID-19 și promovării reformelor ce țin de buna guvernanță și a reformelor instituționale.

Din anul 2020 Moldova a primit acces la finanțarea în cadrul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), disponibil tuturor statelor membre ale FMI, și Mecanismului de creditare rapidă (RCF), disponibil doar statelor cu venituri mici eligible la finanțarea concesională. La 17 aprilie 2020 Moldova a primit un împrumut RCF/RFI în sumă de 172,5 milioane DST, acordat integral intr-o singură tranșă (asistență de urgență pentru lupta cu pandemia).

În august 2021 Moldova a beneficiat de o nouă alocare de DST în sumă de 165,3 milioane DST (alocarea de DST vine cu titlu gratuit. Alocarea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele statelor donatoare. DST-urile reprezintă un activ de rezervă, nu un ajutor extern. Și cel mai important: alocarea de DST nu majorează povara datoriei publice a țării).

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 318,1 milioane DST (cca 453 milioane dolari SUA) la finele lunii august 2021

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992.

#Bani.md #FMI

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.