Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că cea mai dificilă perioadă de trai a fost în timpul actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița, Recean și Munteanu drept etapa cu cele mai grele condiții de viață.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%, scrie BANI.MD. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an, potrivit sursei citate. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.

#sondaj #saracie #moldoveni

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, privind retragerea distincțiilor de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procesul prin care Gorgan a contestat decretul prezidențial din iunie 2024, ce viza retragerea Medaliei „Meritul Militar” și a Ordinului „Credință Patriei” clasa III, relatează IPN.

Potrivit Curții Constituționale, sesizarea nu a demonstrat încălcarea unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, motiv pentru care nu poate fi examinată în fond. Instanța a mai precizat că retragerea distincțiilor este o măsură administrativă, care poate fi contestată în contencios administrativ și nu are caracter penal.

Igor Gorgan a rămas fără distincții în vara anului 2024, după ce a fost acuzat de colaborare cu serviciile de informații militare ale Rusiei. Investigații jurnalistice au susținut că, în perioada în care conducea Marele Stat Major al Armatei Naționale, acesta ar fi transmis periodic informații unui colonel GRU despre situația din Republica Moldova.

Gorgan a fost numit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta de spionaj. În 2019 a revenit în funcție, fiind numit de președintele Igor Dodon, însă în 2021 a fost demis din nou, la propunerea ministrului apărării Anatolie Nosatîi.