Un raport recent elaborat de specialiștii IData arată că cluburile din Superliga moldovenească de fotbal au acumulat peste 51 de milioane de euro din competițiile UEFA în ultimele șapte sezoane. Sheriff Tiraspol (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n. red.) este liderul clar în această privință, având încasări de 42,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă 83% din totalul veniturilor generate de echipele moldovenești, notează BANI.MD.

Pe locul doi se clasează Petrocub Hîncești, care a înregistrat câștiguri de 3,2 milioane de euro. Este important de menționat că Petrocub încă evoluează în acest sezon și ar putea să își majoreze veniturile. Clubul e fotbal Milsami a obținut 2,5 milioane de euro, în timp ce Zimbru a câștigat 1,07 milioane de euro.

Alte echipe care au participat la competițiile europene în această perioadă sunt Sfântul Gheorghe, Speranța Nisporeni și Dinamo-Auto Tiraspol, care acum nu mai există, precum și Zarea Bălți, redenumită FC Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sezonul 2021-2022 a fost fructuos pentru echipele moldovenești, acestea înregistrând încasări record de 25,6 milioane euro de la UEFA, dintre care 24,2 milioane euro au fost generate exclusiv de Sheriff Tiraspol.

Petrocub Hîncești a reușit să se califice în tabloul principal al Europa Conference League în acest sezon, asigurându-și deja 3,17 milioane de euro doar pentru participare. Acest lucru înseamnă că echipa va înregistra venituri mai mari în acest sezon decât în ultimele șase.

În comparație, cluburile din România au generat venituri de 53 de milioane de euro din competițiile UEFA în aceeași perioadă, depășind cu puțin suma obținută de echipele moldovenești. Deși diferența nu este foarte mare, contextul fotbalistic este diferit. În România, investițiile în fotbal sunt considerabil mai mari, iar campionatul de peste Prut este mult mai puternic și competitiv.

#fotbal #Gușan #incasari #Sheriff #UEFA

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.