Șeful Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a început Ziua Limbii Române cu flori, pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Oficialul din Guvernul Român a adus omagiu scriitorilor și luptătorilor pentru identitatea națională.

Dupu a menționat că, din respect pentru cei care au promovat și au murit pentru limba română marchează sărbătoarea națională la Chișinău. Secretarul de stat al DRRM a mai menționat că evenimentele din 1989 au reprezentat un pas important pentru viitorul Republicii Moldova de astăzi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„31 august 1989 a însemnat un pas important pentru desprinderea de trecutul sovietic și revenirea limbii române acasă, în Basarabia. Nu am putea probabil să vorbim astăzi de un parcurs european al Republicii Moldova fără acel 31 august. Este de datoria noastră să iubim, să promovăm și să transmitem mai departe elementul principal al identității noastre românești, limba română”, a menționat Adrian Dupu.

Pe 31 august este marcată Ziua Limbii Române. Cu ocazia evenimentului, la Chișinău vine liderul de la Cotroceni Klaus Iohannis. Tradițional, pe Aleea Clasicilor, oficialii de rang înalt depun flori la busturile scriitorilor, în special la cel al poetului Mihai Eminescu. Pentru al doilea an consecutiv, Guvernul desfășoară Marea Dictare Națională, ediția actuală fiind un omagiu adus scriitorului Spiridon Vangheli, trecut în acest an la cele veșnice.

Seara în Capitală va culmina cu un concert organizat de Primăria Capitalei pe strada pietonală Eugen Doga.

#Adrian Dupu #Aleea Clasicilor #depunere de flori #DRRM #Ziua Limbii Române

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.