Pe 31 august, în Republica Moldova este marcată Ziua Limbii Române. Evenimentul comemorează evenimentele din 1989, când la Marea Adunare Naţională s-a decis revenirea la grafia latină, în locul celei chirilice, impuse de administrația sovietică.

În timpul mişcării de eliberare naţională, pe 27 august 1989, circa 750.000 de oameni care s-au adunat în centrul Capitalei au cerut proclamarea limbii române drept limbă de stat. Deciziile definitorii cu referire la subiect au fost adoptate de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) pe 31 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De-a lungul timpului, din cauza disputelor politice, denumirea evenimentului s-a schimbat. Sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română” și „Limba noastră”, ca într-un final să fie botezată „Ziua Limbii Române”.

În 2024, cu ocazia evenimentului, la Chișinău se va afla președintele român Klaus Iohannis. Tradițional, pe Aleea Clasicilor, oficialii de rang înalt depun flori la busturile scriitorilor, în special la cel al poetului Mihai Eminescu. Pentru al doilea an consecutiv, Guvernul desfășoară Marea Dictare Națională. Seara în Capitală va culmina cu un concert organizat de Primăria Capitalei pe strada pietonală Eugen Doga.

#evenimente #istorie #Republica Moldova #sarbatoare #Ziua Limbii Române

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.