Lukoil va putea să-și alimenteze în continuare rafinăriile de la Marea Neagră, Petrotel și Neftohim, cu țiței, chiar și în ipoteza prelungirii embargoului impus importurilor de petrol din Rusia pe o perioadă mai îndelungată, în ipoteza în care cele două rafinării vor mai rămâne în proprietatea grupului rus, în ultimul timp apărând disensiuni pe această temă atât în România, cât și în Bulgaria. Motivul: Lukoil a fost ales drept partener strategic (cu o participație de 50%) al KMG, proprietarul Rompetrol și operatorul rafinăriei Petromidia, la dezvoltarea a 3 zăcăminte importante de hidrocarburi pe platforma Mării Caspice a Kazahstanului, a căror viitoare producție va fi în principal exportată, scrie Bani.md.

Investiția inițială în cele 3 perimetre este estimată la peste 6 miliarde de dolari, aproximativ egală cu cea din Neptun Deep. În cel mai important zăcământ al României din Marea Neagră s-au investit până în prezent aproximativ 2 miliarde dolari, alte 4 miliarde dolari fiind programate a fi injectate în următorii 4 ani.

De ce este important: Cea mai ieftină materie primă pe care rafinăriile de la Marea Neagră o pot utiliza este cea provenită din terminalele din portul rusesc Novorosisk, prin care exportat petrol rusesc și kazah (prin terminalul CPC, la care atât Lukoil, cât și KMG sunt acționari). Atât costurile de transport, cât primele de asigurare sunt mai reduse decât cele aferente alegerii unui alt furnizor sau al unor alte rute, în cazul în care concurența rafinăriilor din Europa ar permite acest lucru.

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul impus de UE importului maritim de țiței rusesc, embargou care se aplică Petrotel, însă de la care rafinăria Lukoil de la Burgas este scutită până în 2024. Cu alte cuvinte, în următorul an, Lukoil Bulgaria trebuie să identifice surse de materie primă non-ruse pentru a-și continua activitatea.

Iar țițeiul extras de Lukoil în Kazahstan, în parteneriat cu KMG, chiar dacă aparține gigantului rus, este scutit embargoului, nefiind extras din Rusia, chiar dacă este exportat prin portul rus Novorosisk.

În plus, de la 5 februarie a intrat în vigoare și embargoul impus importului de produse petroliere din Rusia. Așa cum a anunțat Profit.ro, în primele trei trimestre ale anului trecut, 68% din motorina importată de România a fost de proveniență rusească. Funcționarea la capacitate maximă a rafinăriilor din Balcani este o condiție necesară (chiar dacă nu suficientă) pentru a evita instaurarea unei penurii de combustibil diesel în regiune.

Potrivit publicației economice ruse Vedomosti, Lukoil va deveni acționar, cu o participație de 50%, într-un proiect în care va fi partener cu proprietarul Rompetrol, KMG, iar țițeiul și gazele extrase vor fi în principal exportate.

Pe 6 februarie, Ministerul Energiei din Kazahstan și KMG au semnat un contract pentru producția de hidrocarburi la perimetrele Kalamkas-More, Kahar și Auezov.

Rezervele de petrol din aceste zăcăminte sunt suficiente pentru a acoperi pe următorii 7 ani capacitatea totală de rafinare a celor 2 rafinării Lukoil de la Marea Neagră, Petrotel (capacitate anuală de 2,5 milioane tone) și Burgas (capacitate anuală – 10 milioane tone).

În Kazahstan, Lukoil și KMG sunt deja parteneri în trei proiecte majore upstream aflate deja în producție, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și sunt acționari ai oleoductului CPC, prin care țițeiul kazah este exportat în UE, inclusiv în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

#Bani.md #benzinarii #Lukoil

Nivelul foarte scăzut al Rinului afectează transportul de mărfuri și pune presiune pe industria germană. Navele pot transporta doar o parte din încărcătura normală.

Nivelul extrem de scăzut al apei de pe Rin începe să afecteze într-un mod serios transportul de mărfuri din Germania, în timp ce companiile industriale s-ar putea vedea nevoite să își reducă producția. Un raport al Institutului Economic German (IW) arată că scăderea cantității de mărfuri transportate pe fluviu poate duce la probleme de aprovizionare pentru mai multe sectoare, potrivit DW.

Thomas Puls, expert în transporturi al Institutului Economic German, a avertizat că situația de pe anumite porțiuni ale Rinului riscă să devină critică.

„Căile de transport la sud de Kaub riscă acum să fie complet întrerupte, ceea ce înseamnă că Rinul este împărțit în două”, a declarat Thomas Puls pentru cotidianul Rheinische Post, transmite Mediafax.

Potrivit acestuia, transportul rutier și cel feroviar nu au capacitatea necesară pentru a prelua cantitatea de marfă care circulă în mod normal pe Rin. Având în vedere situația care se instalează, fabricile care depind de aprovizionarea pe cale fluvială ar putea fi nevoite să își reducă activitatea.

„Deoarece nici transportul rutier, nici cel feroviar nu sunt capabile să preia mărfurile necesare, reacția cea mai probabilă a industriilor primare va fi reducerea producției”, a afirmat el.

Primele semnele ale acestei situații se văd deja în industrie. Un purtător de cuvânt al companiei chimice Covestro a declarat pentru Rheinische Post că problemele de aprovizionare provocate de restricțiile de pe Rin afectează deja producția companiei.

În opinia reprezentantului companiei, o eventuală relaxare a restricțiilor privind circulația camioanelor duminica ar putea ajuta doar temporar, dar nu va rezolva și problema de fond.

Transportul rutier nu poate înlocui însă transportul fluvial la aceeași scară. Diferența de capacitate dintre o navă și un camion face ca transferul complet al mărfurilor pe șosele să fie practic imposibil.

„Transportul fluvial pe Rin abia poate fi compensat pe cale rutieră, întrucât o navă de marfă care poate transporta 1.500 de tone echivalează cu aproximativ 60 de camioane”, a spus el, precizând și că „transportul fluvial nu poate fi transferat în totalitate pe cale rutieră.”.

În prezent, navele de pe Rin pot transporta doar aproximativ o cincime din încărcătura obișnuită, din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Situația este provocată de lipsa ploilor din Germania.

Mai multe râuri din Germania, inclusiv Rinul, au ajuns în ultima perioadă la niveluri extrem de scăzute, chiar și pentru anotimpul vara. Navele sunt nevoite să își reducă încărcătura cu aproximativ 80% pentru a putea continua să circule.

Seceta s-a instalat după o perioadă lungă cu precipitații reduse, dar totodată, valurile de căldură au accentuat scăderea nivelurilor apelor. Pentru Germania, problema este cu atât mai importantă cu cât Rinul este una dintre principalele rute de transport pentru industrie.

Fluviul leagă regiunile industriale din Germania și Elveția de porturile de la Marea Nordului, inclusiv de Rotterdam, unul dintre cele mai mari porturi europene.

În Germania, aproximativ una din zece tone de marfă este transportată pe căi navigabile precum Rinul. Pentru anumite produse, însă, dependența este mult mai mare. Pe fluviu sunt transportate cantități importante de minereu, petrol, produse chimice și cărbune.

Din acest motiv, problemele de navigație se pot transforma rapid în probleme foarte grave pentru fabricile de producție.