Lukoil va putea să-și alimenteze în continuare rafinăriile de la Marea Neagră, Petrotel și Neftohim, cu țiței, chiar și în ipoteza prelungirii embargoului impus importurilor de petrol din Rusia pe o perioadă mai îndelungată, în ipoteza în care cele două rafinării vor mai rămâne în proprietatea grupului rus, în ultimul timp apărând disensiuni pe această temă atât în România, cât și în Bulgaria. Motivul: Lukoil a fost ales drept partener strategic (cu o participație de 50%) al KMG, proprietarul Rompetrol și operatorul rafinăriei Petromidia, la dezvoltarea a 3 zăcăminte importante de hidrocarburi pe platforma Mării Caspice a Kazahstanului, a căror viitoare producție va fi în principal exportată, scrie Bani.md.

Investiția inițială în cele 3 perimetre este estimată la peste 6 miliarde de dolari, aproximativ egală cu cea din Neptun Deep. În cel mai important zăcământ al României din Marea Neagră s-au investit până în prezent aproximativ 2 miliarde dolari, alte 4 miliarde dolari fiind programate a fi injectate în următorii 4 ani.

De ce este important: Cea mai ieftină materie primă pe care rafinăriile de la Marea Neagră o pot utiliza este cea provenită din terminalele din portul rusesc Novorosisk, prin care exportat petrol rusesc și kazah (prin terminalul CPC, la care atât Lukoil, cât și KMG sunt acționari). Atât costurile de transport, cât primele de asigurare sunt mai reduse decât cele aferente alegerii unui alt furnizor sau al unor alte rute, în cazul în care concurența rafinăriilor din Europa ar permite acest lucru.

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul impus de UE importului maritim de țiței rusesc, embargou care se aplică Petrotel, însă de la care rafinăria Lukoil de la Burgas este scutită până în 2024. Cu alte cuvinte, în următorul an, Lukoil Bulgaria trebuie să identifice surse de materie primă non-ruse pentru a-și continua activitatea.

Iar țițeiul extras de Lukoil în Kazahstan, în parteneriat cu KMG, chiar dacă aparține gigantului rus, este scutit embargoului, nefiind extras din Rusia, chiar dacă este exportat prin portul rus Novorosisk.

În plus, de la 5 februarie a intrat în vigoare și embargoul impus importului de produse petroliere din Rusia. Așa cum a anunțat Profit.ro, în primele trei trimestre ale anului trecut, 68% din motorina importată de România a fost de proveniență rusească. Funcționarea la capacitate maximă a rafinăriilor din Balcani este o condiție necesară (chiar dacă nu suficientă) pentru a evita instaurarea unei penurii de combustibil diesel în regiune.

Potrivit publicației economice ruse Vedomosti, Lukoil va deveni acționar, cu o participație de 50%, într-un proiect în care va fi partener cu proprietarul Rompetrol, KMG, iar țițeiul și gazele extrase vor fi în principal exportate.

Pe 6 februarie, Ministerul Energiei din Kazahstan și KMG au semnat un contract pentru producția de hidrocarburi la perimetrele Kalamkas-More, Kahar și Auezov.

Rezervele de petrol din aceste zăcăminte sunt suficiente pentru a acoperi pe următorii 7 ani capacitatea totală de rafinare a celor 2 rafinării Lukoil de la Marea Neagră, Petrotel (capacitate anuală de 2,5 milioane tone) și Burgas (capacitate anuală – 10 milioane tone).

În Kazahstan, Lukoil și KMG sunt deja parteneri în trei proiecte majore upstream aflate deja în producție, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și sunt acționari ai oleoductului CPC, prin care țițeiul kazah este exportat în UE, inclusiv în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

#Bani.md #benzinarii #Lukoil

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.