Lukoil va putea să-și alimenteze în continuare rafinăriile de la Marea Neagră, Petrotel și Neftohim, cu țiței, chiar și în ipoteza prelungirii embargoului impus importurilor de petrol din Rusia pe o perioadă mai îndelungată, în ipoteza în care cele două rafinării vor mai rămâne în proprietatea grupului rus, în ultimul timp apărând disensiuni pe această temă atât în România, cât și în Bulgaria. Motivul: Lukoil a fost ales drept partener strategic (cu o participație de 50%) al KMG, proprietarul Rompetrol și operatorul rafinăriei Petromidia, la dezvoltarea a 3 zăcăminte importante de hidrocarburi pe platforma Mării Caspice a Kazahstanului, a căror viitoare producție va fi în principal exportată, scrie Bani.md.

Investiția inițială în cele 3 perimetre este estimată la peste 6 miliarde de dolari, aproximativ egală cu cea din Neptun Deep. În cel mai important zăcământ al României din Marea Neagră s-au investit până în prezent aproximativ 2 miliarde dolari, alte 4 miliarde dolari fiind programate a fi injectate în următorii 4 ani.

De ce este important: Cea mai ieftină materie primă pe care rafinăriile de la Marea Neagră o pot utiliza este cea provenită din terminalele din portul rusesc Novorosisk, prin care exportat petrol rusesc și kazah (prin terminalul CPC, la care atât Lukoil, cât și KMG sunt acționari). Atât costurile de transport, cât primele de asigurare sunt mai reduse decât cele aferente alegerii unui alt furnizor sau al unor alte rute, în cazul în care concurența rafinăriilor din Europa ar permite acest lucru.

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul impus de UE importului maritim de țiței rusesc, embargou care se aplică Petrotel, însă de la care rafinăria Lukoil de la Burgas este scutită până în 2024. Cu alte cuvinte, în următorul an, Lukoil Bulgaria trebuie să identifice surse de materie primă non-ruse pentru a-și continua activitatea.

Iar țițeiul extras de Lukoil în Kazahstan, în parteneriat cu KMG, chiar dacă aparține gigantului rus, este scutit embargoului, nefiind extras din Rusia, chiar dacă este exportat prin portul rus Novorosisk.

În plus, de la 5 februarie a intrat în vigoare și embargoul impus importului de produse petroliere din Rusia. Așa cum a anunțat Profit.ro, în primele trei trimestre ale anului trecut, 68% din motorina importată de România a fost de proveniență rusească. Funcționarea la capacitate maximă a rafinăriilor din Balcani este o condiție necesară (chiar dacă nu suficientă) pentru a evita instaurarea unei penurii de combustibil diesel în regiune.

Potrivit publicației economice ruse Vedomosti, Lukoil va deveni acționar, cu o participație de 50%, într-un proiect în care va fi partener cu proprietarul Rompetrol, KMG, iar țițeiul și gazele extrase vor fi în principal exportate.

Pe 6 februarie, Ministerul Energiei din Kazahstan și KMG au semnat un contract pentru producția de hidrocarburi la perimetrele Kalamkas-More, Kahar și Auezov.

Rezervele de petrol din aceste zăcăminte sunt suficiente pentru a acoperi pe următorii 7 ani capacitatea totală de rafinare a celor 2 rafinării Lukoil de la Marea Neagră, Petrotel (capacitate anuală de 2,5 milioane tone) și Burgas (capacitate anuală – 10 milioane tone).

În Kazahstan, Lukoil și KMG sunt deja parteneri în trei proiecte majore upstream aflate deja în producție, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și sunt acționari ai oleoductului CPC, prin care țițeiul kazah este exportat în UE, inclusiv în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

#Bani.md #benzinarii #Lukoil

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.