Funcționarii de la Ministerul Finanțelor au explicat, în luna mai, oficialilor de la Primăria Chișinău ce trebuie să facă pentru a beneficia de banii pentru blocul din Durlești, afectat de incendiu. Declarația aparține ministrului Andrian Gavrilița.

Funcționarul i-a sugerat edilului Ion Ceban și altor angajați din cadrul administrației Capitalei să îl telefoneze pe el sau pe alți oficiali de la Ministerul Finanțelor, pentru a soluționa problema.

„Au fost discuții dintre colegii de la Primărie și colegii de la Ministerul Finanțelor. Le-au spus exact ce trebuie să facă ca să respecte legea, dacă chiar vor să dea acești bani. Acum, eu nu știu dacă vorbe din competență sau ei vor și anunța și să facă și banii de să-i primească.

Cine are de gând să lucreze, îi dăm și telefon de contact, îi așteptăm la Ministerul Finanțelor, ne așezăm la masă și definitivăm împreună. Nu văd o problemă”, a spus Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a făcut recent schimb de replici pe rețelele de socializare cu Olesea Pșenițchi, șefă a Direcției Finanțe din cadrul Primăriei. Gavrilița a publicat o dispoziție de-a lui Ion Ceban, cu redactări, iar funcționară din cadrul municipalității l-a acuzat că ar refuza astfel deblocarea banilor celor 3 milioane de lei.

Gavrilița și Pșenițchi, ceartă pe Facebook despre banii pentru blocul mistuit de flăcări, la Durlești

Pe 16 mari 2025, un incendiu devastator a izbucnit la mansarda construită ilegal pe un bloc din Durlești. Flăcările au distrus mai multe apartamente, 16 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar autoritățile au demarat anchete ample privind autorizarea construcției și au deschis un dosar penal pentru corupție.

#Andrian Gavriliță #bani #bloc din Durlești #Chisinau #primarie

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.