Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Gavrilița și Pșenițchi, ceartă pe Facebook despre banii pentru blocul mistuit de flăcări, la Durlești

11 Feb. 2026, 11:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
11 Feb. 2026, 11:05 // Actualitate //  Victoria Laur

Ministrul Finanțelor Andrian Gavrilița a publicat pe Facebook o dispoziție redactată primarului Ion Ceban, referitor la alocarea banilor pentru blocul din Durlești, afectat de incendiu. Șefa Direcției Finanțe, desemnată viceprimară, Olesea Pșenițchi, afirmă că gestul oficialului înseamnă blocarea fondurilor.

Cei doi au făcut schimb de replici în comentarii la postarea lui Gavrilița. În discuție a intervenit și administratorul blocului de locuit, care a întrebat ce pași exacți trebuie să întreprindă, pentru ca mijloacele financiare, totuși, să ajungă la destinație.

„Am rugat colegii din minister să-i ajutăm pe cei de la primăria Chișinău să poată duce la bun sfârșit promisiunea făcută încă anul trecut. Sperăm că intențiile au fost nobile, iar greșelile au fost sincere și considerăm că birocrația poate fi ușor depășită prin deschidere spre colaborare și respect pentru procedurile legale”, a scris Gavrilița în dreptul documentului redactat, pe care l-a publicat.

Olesea Pșenițchi l-a acuzat pe Gavrilița că ar refuza deblocarea banilor. Funcționara a notat că Ministerul Finanțelor are obligația de a asigura funcționalitatea sistemelor informaționale de gestionare a finanțelor publice, indiferent de statutul bugetului, nu de a substitui sau redirecționa deciziile bugetare ale autorităților publice locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În cazul de față, alocarea sumei de 3 000,0 mii lei a fost dispusă prin dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău, iar neexecutarea transferului în anul 2025 a fost cauzată exclusiv de blocaje tehnice în Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP), sistem aflat în administrarea Ministerului Finanțelor. Totodată, subliniez că în bugetul municipal Chișinău sunt prevăzute surse financiare destinate proiectelor de dezvoltare a infrastructurii din suburbii, în sume semnificativ mai mari decât cele constituite în Fondul de Rezervă, fapt ce confirmă existența acoperirii financiare legale pentru realizarea transferului dispus. Refuzul Ministerului Finanțelor de a debloca transferul în SIGFP și propunerea utilizării Fondului de Rezervă reprezintă o abordare nelegală, întrucât contravine art. 33 din Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, precum și principiului neintervenției autorităților centrale în activitatea APL, consacrat de Legea nr. 435/2006”, a scris Pșenițchi.

Ulterior, mesajul funcționarei a fost republicat și pe pagina Primăriei Chișinău.

Drep replică, ministrul Finanțelor i-a sugerat oficialei de la Primăria să citează Legea finanțelor publice și responsabilitățile bugetar-fiscale.

„Nu mai puțin importantă pentru orice instituție care gestionează banii cetățenilor este și Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Dar dacă aceasta nu face parte din lista lecturilor Dvs. obligatorii, aceeași prevedere o găsiți și în Legea privind finanțele publice locale. În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acțiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent”, a comentat Gavrilița.

Cele două mesaje ale administratorului, în care acesta cerea să se spună pașii concreți pentru ca edificiul să poată fi renovat, a rămas fără răspuns din partea ambilor oficiali.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.