Un bărbat, considerat anterior perfect sănătos, din Nottingham (Marea Britanie), a ajuns la spital cu o formă rară de accident vascular cerebral, după ce a consumat în medie opt băuturi energizante pe zi. Cazul a fost făcut public în revista medicală BMJ Case Reports și reluat de presa internațională, reaprinzând discuția despre riscurile majore ale consumului excesiv de cafeină și ingrediente stimulante, transmit ANTENA 3 CNN.

Potrivit medicilor de la Unitatea de AVC a Spitalelor Universitare din Nottingham NHS Trust, pacientul a suferit un accident vascular la nivelul talamusului, o zonă esențială pentru coordonare și senzații. La internare, tensiunea sa arterială era uriașă – 254/150 mmHg, în condițiile în care o valoare normală este sub 120/80. Acesta prezenta hemipareză stângă, dificultăți de mers și vorbire neclară, simptome care au alarmat imediat echipa medicală.

Abia după o examinare mai detaliată, medicii au descoperit cauza: bărbatul consuma zilnic peste 1.200 mg de cofeină doar din energizante, de trei ori mai mult decât limita maximă recomandată. După renunțarea la băuturile energizante, tensiunea arterială a revenit la normal, permițând întreruperea tratamentului medicamentos. Totuși, unele efecte neurologice au persistat ani la rând. „Încă aveam amorțeală la mâna stângă, la degetele de la mâini și la picioare, chiar și după opt ani”, a mărturisit pacientul.

Specialiștii subliniază că mulți consumatori nu conștientizează riscurile. Deși o doză standard conține în jur de 80 mg de cofeină, unele băuturi pot depăși 500 mg per porție. În plus, combinația cu taurină, guarana, ginseng sau zahăr poate amplifica efectele asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de hipertensiune severă, aritmii și chiar accident vascular cerebral.

Studiile recente confirmă aceste temeri: cercetări publicate în Nutrients (2023) arată creșteri semnificative ale tensiunii arteriale după consumul de energizante, iar un studiu al American Heart Association (2019) a observat modificări ale activității inimii la tineri.

Fenomenul este în creștere la nivel global, afectând mai ales adolescenții și adulții tineri. În Marea Britanie, supermarketurile au interzis încă din 2018 vânzarea energizantelor către minorii sub 16 ani.

Medicii reamintesc că dozele de cofeină care depășesc 400 mg pe zi pot crește riscul de aritmii și complicații cardiovasculare grave, mai ales la persoanele vulnerabile. În combinație cu zahăr și alți stimulanți, băuturile energizante se pot transforma într-un pericol real pentru sănătatea creierului și a inimii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energizant #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.