Bărbatul de 39 de ani care a omorât un pensionar de 61 de ani în sectorul Rîșcani al Capitalei și a aplicat violență față de oamenii legii a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată miercuri, 4 martie 2026.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), inițial, poliția a fost sesizată despre depistarea, în subsolul unui bloc de locuit din sectorul menționat, a unei persoane cu semne vizibile de moarte violentă. La fața locului, polițiștii au depistat corpul neînsuflețit al victimei.

„În urma măsurilor speciale de investigație suspectul a fost identificat și localizat. Ulterior s-a stabilit că atât victima, cât și suspectul, un bărbat de 39 de ani, persoane fără adăpost, locuiau în subsolul blocului respectiv. Între cei doi s-ar fi iscat un conflict, suspectul aplicându-i victimei o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului.

La reținere, învinuitul a manifestat un comportament agresiv și a amenințat polițiștii cu cuțitul. După somarea oamenilor legii, acesta nu s-a conformat, motiv pentru care au fost efectuate câteva împușcături în plan vertical pentru imobilizarea acestuia”, transmite PG.

Acțiunile procesual-penale continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Crimă în sectorul Rîșcani al Capitalei. Un bărbat de 61 de ani, găsit mort în subsolul unui bloc

#arest preventiv #barbat #omor #Riscani

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.