Un donator de spermă în serie, care a fost dat în judecată din cauza temerilor că donațiile sale repetate ar putea crește probabilitatea unor relații incestuoase, spune că își dorește mai mulți copii și că ar vrea să-și întemeieze propria familie. Mai mult, el continuă să doneze spermă și să producă și alți urmași, dar spune că respectă niște condiții stricte impuse de instanță.

Olandezul Jonathan Jacob Meijer, de 42 de ani, are cel puțin 550 de copii în toată lumea. Aproximativ 375 locuiesc în Țările de Jos, 80 în Germania, 35 în Belgia, patru în Argentina și doi în Australia. El a fost dat în judecată pentru a fi împiedicat să facă și alți copii, dar spune că acum vrea propria familie.

„Vreau să-mi întemeiez o familie, visez să am cinci copii”, a declarat el într-un interviu pentru publicația germană Bild.

Aventura lui Meijer a început în 2007, când s-a înregistrat ca donator de spermă la 11 clinici și la Cryos, o bancă internațională de spermă. De asemenea, s-a înscris în grupuri de Facebook pentru femei și cupluri care își doresc copii, dar nu pot face. De-a lungul anilor, Meijer a mințit pe toată lumea. La fiecare clinică a declarat că își ia angajamentul să doneze exclusiv în acel loc și le-a spus tuturor mamelor că are doar 10 copii.

Întrebat fiind de reporterul german de ce a vrut să facă atât de mulți copii, Meijer a răspuns: „Am vrut să fac ceva semnificativ”. A recunoscut și că a mințit, dar că intențiile lui au fost bune: „Da, am mințit și am greșit. Dar am vrut să le ajut pe aceste femei”.

Meijer a mai spus că i-ar plăcea să-și cunoască toți copiii, dar recunoaște că pentru el ar fi copleșitor. Bărbatul provine dintr-o familie numeroasă, având șapte frați. A fost profesor de educație civică, apoi poștaș și consultant în criptomonede. Banca de spermă Cryos oferă pentru fiecare donație în jur de 1.300 de euro, dar el susține că a făcut-o gratuit.

„Nu cer nimic, dar uneori mai primesc câte un cadou de 100 de euro sau un bilet de avion ori un aparat foto”.

O mamă a unui copil conceput cu sperma lui Meijer l-a dat în judecată pe olandez în luna aprilie spunând că acțiunile lui au crescut riscul de incest. O instanță civilă de la Haga a decis că nu mai are voie să doneze, iar dacă o va face riscă o amendă de 100.000 de euro. Reclamanta este susținută în demersul ei de organizația Donorkind, al cărei CEO, Ties van der Meer, de 44 de ani, este un copil conceput cu sperma unui donator.

La rândul său, Van der Meer a conceput el însuși 18 copii prin donații de spermă, dar spune că „ceea ce face Meijer este iresponsabil”.

„Potrivit documentelor, are 550 de copii. Dar mă tem că vrea să stabilească un record și că are deja 1.000 de copii”, a mai spus acesta.

Dacă Meijer ar avea 1.000 de copii, el s-ar clasa pe locul al doilea în topul celor mai prolifici tați, după liderul mongol Genghis Khan, despre care se spune că ar fi făcut 2.000 de copii. Cu toată vâlva creată în jurul său, Meijer continuă să doneze spermă, dar spune că doar femeilor care au deja un copil de la el și și-l doresc și pe al doilea, lucru pe care instanța l-a permis. Chiar la începutul acestei luni el a donat spermă pentru o olandeză, iar săptămâna aceasta va zbura în Serbia și în Italia pentru a dona pentru alte femei care deja au copiii lui.

#donator #olandez #sperma

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.