Un donator de spermă în serie, care a fost dat în judecată din cauza temerilor că donațiile sale repetate ar putea crește probabilitatea unor relații incestuoase, spune că își dorește mai mulți copii și că ar vrea să-și întemeieze propria familie. Mai mult, el continuă să doneze spermă și să producă și alți urmași, dar spune că respectă niște condiții stricte impuse de instanță.

Olandezul Jonathan Jacob Meijer, de 42 de ani, are cel puțin 550 de copii în toată lumea. Aproximativ 375 locuiesc în Țările de Jos, 80 în Germania, 35 în Belgia, patru în Argentina și doi în Australia. El a fost dat în judecată pentru a fi împiedicat să facă și alți copii, dar spune că acum vrea propria familie.

„Vreau să-mi întemeiez o familie, visez să am cinci copii”, a declarat el într-un interviu pentru publicația germană Bild.

Aventura lui Meijer a început în 2007, când s-a înregistrat ca donator de spermă la 11 clinici și la Cryos, o bancă internațională de spermă. De asemenea, s-a înscris în grupuri de Facebook pentru femei și cupluri care își doresc copii, dar nu pot face. De-a lungul anilor, Meijer a mințit pe toată lumea. La fiecare clinică a declarat că își ia angajamentul să doneze exclusiv în acel loc și le-a spus tuturor mamelor că are doar 10 copii.

Întrebat fiind de reporterul german de ce a vrut să facă atât de mulți copii, Meijer a răspuns: „Am vrut să fac ceva semnificativ”. A recunoscut și că a mințit, dar că intențiile lui au fost bune: „Da, am mințit și am greșit. Dar am vrut să le ajut pe aceste femei”.

Meijer a mai spus că i-ar plăcea să-și cunoască toți copiii, dar recunoaște că pentru el ar fi copleșitor. Bărbatul provine dintr-o familie numeroasă, având șapte frați. A fost profesor de educație civică, apoi poștaș și consultant în criptomonede. Banca de spermă Cryos oferă pentru fiecare donație în jur de 1.300 de euro, dar el susține că a făcut-o gratuit.

„Nu cer nimic, dar uneori mai primesc câte un cadou de 100 de euro sau un bilet de avion ori un aparat foto”.

O mamă a unui copil conceput cu sperma lui Meijer l-a dat în judecată pe olandez în luna aprilie spunând că acțiunile lui au crescut riscul de incest. O instanță civilă de la Haga a decis că nu mai are voie să doneze, iar dacă o va face riscă o amendă de 100.000 de euro. Reclamanta este susținută în demersul ei de organizația Donorkind, al cărei CEO, Ties van der Meer, de 44 de ani, este un copil conceput cu sperma unui donator.

La rândul său, Van der Meer a conceput el însuși 18 copii prin donații de spermă, dar spune că „ceea ce face Meijer este iresponsabil”.

„Potrivit documentelor, are 550 de copii. Dar mă tem că vrea să stabilească un record și că are deja 1.000 de copii”, a mai spus acesta.

Dacă Meijer ar avea 1.000 de copii, el s-ar clasa pe locul al doilea în topul celor mai prolifici tați, după liderul mongol Genghis Khan, despre care se spune că ar fi făcut 2.000 de copii. Cu toată vâlva creată în jurul său, Meijer continuă să doneze spermă, dar spune că doar femeilor care au deja un copil de la el și și-l doresc și pe al doilea, lucru pe care instanța l-a permis. Chiar la începutul acestei luni el a donat spermă pentru o olandeză, iar săptămâna aceasta va zbura în Serbia și în Italia pentru a dona pentru alte femei care deja au copiii lui.

#donator #olandez #sperma

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.