CNN: Trei teorii cheie privind prăbușirea barajului Nova Kahovka. Ce spun experții?

Prăbușirea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa din ultimele decenii. Apa a distrus sate întregi, a inundat terenuri agricole, a privat zeci de mii de oameni de energie electrică și apă curată și a provocat daune masive mediului.

CNN prezintă cele trei teorii principale cu privire la cauzele prăbușirii barajului – și ce spun experții și oficialii despre fiecare dintre ele:

Norway’s nuclear test-ban monitor NORSAR says seismic signals indicate that there was an explosion at the Nova Kakhovka Dam at 02:54 AM on June 6, meaning kinetic action was highly likely used to bring the dam down.

Magnitude estimated between 1 and 2.https://t.co/CpSSWIaqRC pic.twitter.com/QYEPL8LWEF

— Faytuks News Δ (@Faytuks) June 8, 2023

A fost aruncat în aer de Rusia pentru a încetini contraofensiva?

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, guvernul său și armata țării au acuzat rapid Moscova pentru dezastru. Aceștia au declarat că forțele rusești au aruncat în aer barajul din interior, Zelenski citând un raport al serviciilor secrete ucrainene de anul trecut care susținea că trupele de ocupație au minat barajul.

Între „ajută trupele” ruse și „nu contează”

Ruperea barajului a coincis cu pregătirea forțelor ucrainene pentru contraofensiva lor de vară, așteptată pe scară largă.

Vladimir Saldo, guvernatorul instalat de ruși în Hersonul ocupat, a declarat că inundațiile „au funcționat într-un mod care, din punct de vedere operațional și tactic, este în favoarea forțelor ruse”, potrivit Sky News.

Michael Kofman, directorul programului de studii rusești din cadrul think-tank-ului CNA, cu sediul în SUA, a declarat că se îndoiește că distrugerea barajului va avea un „impact semnificativ asupra operațiunilor militare ale Ucrainei”.

„Barajul Kahovka se află la cel puțin 160 de kilometri de locul în care ar putea avea loc o mare parte din ofensivă, în cel mai apropiat punct.”, a scris el pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În schimb, generalul Mark Hertling, fost comandant al forțelor americane din Europa, a oferit marți o reacție la cald după aruncarea în aer a barajului din Nova Kakhovka, afirmând că aceasta va avea repercusiuni majore asupra ofensivei ucrainene.

Să fi fost vorba de un atac cu rachete din partea Ucrainei?

Rusia a negat orice implicare în dezastru și, la rândul său, a acuzat Ucraina că a distrus barajul, fără a furniza dovezi.

Președintele rus Vladimir Putin a avut miercuri o primă reacție în cazul distrugerii barajului Nova Kahovka, el vorbind despre o „catastrofă de mediu și umanitară” și acuzând Kievul de „un act barbar”, scrie Reuters.

Moscova a declarat joi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) că Kievul a distrus barajul Kahovka cu lovituri „masive” de artilerie, acuzând de asemenea regimul de la Kiev că este „neonazist”.

„Ucraina a declarat că Rusia a aruncat în aer marele baraj situat la Nova Kahovka. De fapt, Ucraina a făcut-o”, a afirmat ambasadorul Rusiei în Olanda, Aleksandr Şulgin.

Şulgin nu a prezentat nicio probă în instanţă pentru a-şi susţine răspunsurile la declaraţiile făcute în prealabil de Ucraina marţi în faţa CIJ, într-un caz adus de ea în instanţă în 2017. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că atacul a fost „planificat și efectuat la ordinul primit de la Kiev „, cu scopul de a „priva Crimeea de apă” și de a distrage atenția de la câmpul de luptă.

Ucraina a negat acuzațiile și a numit Moscova un „stat terorist”

Barajul era vechi/neîntreținut și a cedat?

Barajul Nova Kahovka – cel mai mare rezervor din Ucraina din punct de vedere al volumului – este, de asemenea, cel mai îndepărtat în aval dintre cele șase baraje din epoca sovietică de pe râul Nipru.

Faptul că instalația funcționează de mai multe decenii a dus la speculații în jurul unei posibile defecțiuni tehnice.

„Acesta este un tip de baraj foarte comun în întreaga lume. Sunt construite de sute de ani și, dacă au fost proiectate și construite bine și sunt întreținute corespunzător, atunci probabilitatea unei defecțiuni este foarte, foarte mică. Ar fi extrem de neobișnuit ca acest tip de baraj să cedeze fără niciun avertisment”, a declarat Craig Goff, director tehnic și șef al echipei de baraje și rezervoare de la HR Wallingford, o firmă de consultanță în inginerie civilă și hidraulică de mediu.

Cu toate acestea, nu este clar cât de bine a fost întreținut barajul sub ocupația rusă. Zona înconjurătoare a fost una dintre cele mai intens disputate regiuni de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, iar barajul a suferit unele daune anterioare.

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.