Prăbușirea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa din ultimele decenii. Apa a distrus sate întregi, a inundat terenuri agricole, a privat zeci de mii de oameni de energie electrică și apă curată și a provocat daune masive mediului.

CNN prezintă cele trei teorii principale cu privire la cauzele prăbușirii barajului – și ce spun experții și oficialii despre fiecare dintre ele:

Norway’s nuclear test-ban monitor NORSAR says seismic signals indicate that there was an explosion at the Nova Kakhovka Dam at 02:54 AM on June 6, meaning kinetic action was highly likely used to bring the dam down.

Magnitude estimated between 1 and 2.https://t.co/CpSSWIaqRC pic.twitter.com/QYEPL8LWEF

— Faytuks News Δ (@Faytuks) June 8, 2023

A fost aruncat în aer de Rusia pentru a încetini contraofensiva?

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, guvernul său și armata țării au acuzat rapid Moscova pentru dezastru. Aceștia au declarat că forțele rusești au aruncat în aer barajul din interior, Zelenski citând un raport al serviciilor secrete ucrainene de anul trecut care susținea că trupele de ocupație au minat barajul.

Între „ajută trupele” ruse și „nu contează”

Ruperea barajului a coincis cu pregătirea forțelor ucrainene pentru contraofensiva lor de vară, așteptată pe scară largă.

Vladimir Saldo, guvernatorul instalat de ruși în Hersonul ocupat, a declarat că inundațiile „au funcționat într-un mod care, din punct de vedere operațional și tactic, este în favoarea forțelor ruse”, potrivit Sky News.

Michael Kofman, directorul programului de studii rusești din cadrul think-tank-ului CNA, cu sediul în SUA, a declarat că se îndoiește că distrugerea barajului va avea un „impact semnificativ asupra operațiunilor militare ale Ucrainei”.

„Barajul Kahovka se află la cel puțin 160 de kilometri de locul în care ar putea avea loc o mare parte din ofensivă, în cel mai apropiat punct.”, a scris el pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În schimb, generalul Mark Hertling, fost comandant al forțelor americane din Europa, a oferit marți o reacție la cald după aruncarea în aer a barajului din Nova Kakhovka, afirmând că aceasta va avea repercusiuni majore asupra ofensivei ucrainene.

Să fi fost vorba de un atac cu rachete din partea Ucrainei?

Rusia a negat orice implicare în dezastru și, la rândul său, a acuzat Ucraina că a distrus barajul, fără a furniza dovezi.

Președintele rus Vladimir Putin a avut miercuri o primă reacție în cazul distrugerii barajului Nova Kahovka, el vorbind despre o „catastrofă de mediu și umanitară” și acuzând Kievul de „un act barbar”, scrie Reuters.

Moscova a declarat joi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) că Kievul a distrus barajul Kahovka cu lovituri „masive” de artilerie, acuzând de asemenea regimul de la Kiev că este „neonazist”.

„Ucraina a declarat că Rusia a aruncat în aer marele baraj situat la Nova Kahovka. De fapt, Ucraina a făcut-o”, a afirmat ambasadorul Rusiei în Olanda, Aleksandr Şulgin.

Şulgin nu a prezentat nicio probă în instanţă pentru a-şi susţine răspunsurile la declaraţiile făcute în prealabil de Ucraina marţi în faţa CIJ, într-un caz adus de ea în instanţă în 2017. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că atacul a fost „planificat și efectuat la ordinul primit de la Kiev „, cu scopul de a „priva Crimeea de apă” și de a distrage atenția de la câmpul de luptă.

Ucraina a negat acuzațiile și a numit Moscova un „stat terorist”

Barajul era vechi/neîntreținut și a cedat?

Barajul Nova Kahovka – cel mai mare rezervor din Ucraina din punct de vedere al volumului – este, de asemenea, cel mai îndepărtat în aval dintre cele șase baraje din epoca sovietică de pe râul Nipru.

Faptul că instalația funcționează de mai multe decenii a dus la speculații în jurul unei posibile defecțiuni tehnice.

„Acesta este un tip de baraj foarte comun în întreaga lume. Sunt construite de sute de ani și, dacă au fost proiectate și construite bine și sunt întreținute corespunzător, atunci probabilitatea unei defecțiuni este foarte, foarte mică. Ar fi extrem de neobișnuit ca acest tip de baraj să cedeze fără niciun avertisment”, a declarat Craig Goff, director tehnic și șef al echipei de baraje și rezervoare de la HR Wallingford, o firmă de consultanță în inginerie civilă și hidraulică de mediu.

Cu toate acestea, nu este clar cât de bine a fost întreținut barajul sub ocupația rusă. Zona înconjurătoare a fost una dintre cele mai intens disputate regiuni de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, iar barajul a suferit unele daune anterioare.

O nouă platformă lansată în România le oferă oamenilor posibilitatea de a adopta o oaie, un pom fructifer sau un stup de albine și de a primi periodic acasă produse precum brânză, fructe, gemuri și miere. Prin intermediul platformei Hambar, clienții pot plăti în avans pentru produsele pe care urmează să le primească în lunile următoare, susținând astfel micii producători locali, notează Antena 3 cu referire la Economica.

Proiectul Hambar a fost lansat de Alin Șerban, fost CEO al platformei tazz by eMAG, devenită apoi Wolt România, împreună cu Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi.

Conform surselor citate, platforma funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate. Apare posibilitatea ca oamenii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.

„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.

Cum funcţionează ”adopţia”

Programul testat în această toamnă ar urma să se extindă în anul 2026.

„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a mai explicat antreprenorul.

După plată, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De asemenea, programul pune la dispoziţie şi opţiunea de a oferi o adopţie drept cadou altcuiva.

Producătorii ar urma să-şi listezele produsele în platformă, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.

„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a mai spus Șerban.