Șantaj cu imagini intime! Bărbatul din Dondușeni, învinuit și de violarea fostei nurori, trimis pe banca acuzaților

Bărbat de 51 de ani este învinuit de șantajarea cu poze intime și violarea fostei nurori în Germania, în 2022. Acolo, acesta o fotografiase nud, pe ascuns, prezumptiv în perioada în care locuiau acolo de comun, ca familie extinsă. Începând din iulie 2022 acesta-i solicitase femeii onorarea unui pretins împrumut de aproape 40.000 lei, cu amenințarea răspândirii imaginilor ei intime.

Femeia a sosit la inculpat din alt oraș din Germania, unde i-a înmânat o parte din bani, moment în care acesta a întreținut cu ea un act sexual forțat, pe care l-a înregistrat video, fără știrea ei. Tânăra mămică cu vârsta de 30 de ani este din Edineț și are doi copii cu feciorul inculpatului, revenit în Moldova din Germania, de care divorțase cu aproximativ jumătate de an în urmă.

Totuși, peste aproximativ trei săptămâni, acesta le-a prezentat mai multor persoane imaginile intime cu fosta noră. La revenirea în Moldova, femeia a depus plângere la autorități, iar la sfârșitul anului 2022 când bărbatul revenit în țară încerca să plece în Europa a fost reținut și plasat în arest preventiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procurorii au trimis dosarul penal în instanță, iar Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni urmează să se pronunțe, timp în care inculpatul beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii. Conform Codul penal, pentru cele trei infracțiuni comise, bărbatul riscă până la 10 ani închisoare și amendă de până la 117.500 lei.

Anterior, acesta fusese condamnat în alte două cazuri, în raport cu alte victime, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea – pentru vătămare corporală, în perioada în care victima infracțiunilor de acum avea doi ani, precum și pentru furt, atunci când aceasta avea vârsta de 10 ani.

#poze intime #viol #șantaj

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.