Prețurile globale ale petrolului au înregistrat creșteri semnificative luni dimineață, în timpul tranzacțiilor din Asia, pe fondul noilor tensiuni geopolitice. Această evoluție vine după anunțul președintelui american Donald Trump privind interceptarea și confiscarea unei nave de marfă sub pavilion iranian de către Statele Unite.

Escaladarea situației urmează deciziei Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz pentru navele comerciale. Autoritățile de la Teheran au avertizat sâmbătă că orice vas care se apropie de această zonă strategică va deveni o țintă, blocând astfel o cale prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii, transmite BBC, citat de Antena 3 CNN.

Efectele asupra pieței financiare au fost imediate, contractele futures pentru țițeiul Brent urcând cu 4,74%, până la nivelul de 94,66 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate a marcat o creștere de 5,6%, ajungând la valoarea de 88,55 dolari pe baril, reflectând volatilitatea crescută a investitorilor.

Instabilitatea piețelor energetice s-a declanșat pe 28 februarie, în urma atacului lansat de SUA și Israel asupra Iranului. De la începutul acestui conflict, cotațiile au oscilat puternic, având în vedere că înainte de începerea ostilităților țițeiul Brent se tranzacționa sub pragul de 70 de dolari pe baril.

Pe plan diplomatic, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance urmează să ajungă luni în Pakistan pentru negocieri. Totuși, perspectivele unei rezolvări rapide sunt incerte, deoarece presa de stat iraniană a transmis că Teheranul nu are în plan, pentru moment, să participe la aceste discuții diplomatice.

Analiștii financiari, precum Saul Kavonic de la MST Marquee, subliniază faptul că piețele reacționează mai degrabă la mesajele publicate pe rețelele sociale decât la realitățile din teren. Acesta descrie situația actuală ca fiind o negociere în timp real care se desfășoară chiar în Strâmtoarea Ormuz, îngreunând reluarea fluxurilor normale.

Criza energetică globală declanșată de acest conflict afectează deja aprovizionarea în mai multe regiuni, Asia fiind cea mai vulnerabilă. Statele asiatice depind de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 90% din necesarul lor energetic, ceea ce a dus la măsuri guvernamentale de urgență.

În Asia de Sud-Est, guvernele din Singapore și Thailanda au solicitat deja populației să reducă utilizarea aerului condiționat. Alte state au recurs la închiderea timpurie a universităților, decretarea de zile libere naționale sau reducerea săptămânii de lucru pentru a conserva resursele de combustibil rămase.

Inclusiv China a început să aplice măsuri de limitare a prețurilor la combustibili, deși se crede că deține rezerve echivalente cu trei luni de importuri. Între timp, companiile aeriene din întreaga regiune caută soluții pentru a face față scumpirii carburantului pentru avioane, în contextul unor creșteri de preț de 20%.

Situația rămâne critică și în Europa, unde Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că stocurile de combustibil pentru avioane ar putea ajunge la final în aproximativ șase săptămâni. Fatih Birol a indicat că blocarea livrărilor ar putea conduce în curând la anulări masive de zboruri dacă fluxurile comerciale nu sunt reluate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#100 de dolari #Barilul de petrol #Creștere 6%#criza energetică

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.