Uniunea Europeană a oferit luni Ucrainei propriul acord privind „resursele critice”, după ce președintele american, Donald Trump, a susținut că Washingtonul este aproape de a semna un acord cu Kievul pentru accesul la vastele sale resurse naturale, scrie Politico.

Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat că a prezentat o contrapropunere oficialilor ucraineni pe care i-a întâlnit la Kiev în timpul unei vizite a Comisiei Europene pentru a marca cei trei ani de la invazia rusă.

„Douăzeci și unu din cele 30 de materiale critice de care Europa are nevoie pot fi furnizate de Ucraina într-un parteneriat câștigător.

Valoarea adăugată pe care o oferă Europa este că nu vom cere niciodată un acord care să nu fie reciproc avantajos”, a spus Séjourné, potrivit AFP.

Trump a făcut propuneri din ce în ce mai agresive față de Ucraina pentru drepturile asupra bogățiilor sale minerale, cerând până la 500 de miliarde de dolari drept compensaţie pentru sprijinul acordat de Washington Kievului în respingerea invaziei Moscovei.

Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent să semneze două proiecte de acord propuse de administraţia Trump, afirmând că termenii – care, potrivit The New York Times, includ prevederea ca Ucraina să renunţe la minereuri, venituri din petrol şi gaze, plus venituri din porturi şi alte infrastructuri în valoare de 500 de miliarde de dolari – sunt prea duri.

„Nu voi semna ceea ce 10 generaţii de ucraineni vor trebui să plătească înapoi”, a declarat Zelenski duminică la o conferinţă de presă.

Dar Trump a insistat că un „acord final” este „foarte aproape” şi că acesta va include „pământuri rare şi diverse alte lucruri”.

Ucraina deţine depozite uriaşe de elemente critice şi minerale, de la litiu la titan, care sunt vitale pentru fabricarea tehnologiilor moderne şi foarte râvnite în cursa globală pentru resurse. De asemenea, are rezerve vaste de cărbune, precum și petrol, gaze și uraniu, dar o mare parte din acestea se află în teritoriile aflate sub controlul Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #metale rare #Ucraina

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.