Studenții facultăților cu profil juridic, care își fac studiile la universitățile din țară, și-au dat întâlnire la cea mai captivantă competiție în domeniu – concursul național în materie de drept. Este vorba de studenți de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, de la Academia „Ștefan cel Mare”, ULIM, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și USPEE „Constantin Stere”.

Participanții la concurs vor parcurge două etape. Prima aduce în scenă un format captivant: echipele trag la sorți spețe din drept penal, procesual penal, civil și procesual civil, iar apoi formulează răspunsuri argumentate.

Cea de-a doua etapă, marea provocare a competiției, presupune simularea unui proces de judecată. Fiecare membru al echipei va interpreta un rol procesual – judecător, procuror, avocat sau parte a procesului – și va fi evaluat în funcție de cunoștințele juridice, comportamentul profesional, ingeniozitatea pledoariilor și corectitudinea procedurii.

În cadrul ceremoniei de deschidere, care a avut loc luni, 5 mai curent, la Institutul Național al Justiției, ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că cele trei zile de concurs reprezintă un prilej valoros pentru testarea cunoștințelor teoretice și practice, dar și pentru „construirea de comunități, de relații, de visuri”.

„Republica Moldova se află astăzi într-un proces istoric – cel al integrării europene. Este un drum care ne scoate din zona de confort, ne responsabilizează și ne oferă speranța de a reuși să construim o Moldovă europeană. Iar voi, studenții, sunteți continuitatea acestui proces. Vă încurajez să fiți implicați și să nu obosiți să fiți curioși. Ministerul Justiției, dar și alte instituții publice de profil, au nevoie de contribuția și aptitudinile dumneavoastră pentru consolidarea sistemului de drept”, a declarat ministra justiției.

Concursul este organizat sub egida Ministerului Justiției, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției și Uniunea Juriștilor din Republica Moldova, cu sprijinul partenerilor Consiliul Europei și UNICEF.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evenimentul se va încheia miercuri, 7 mai, cu o festivitate de premiere. Vor fi acordate trofee pentru universitățile participante, medalii pentru membrii echipelor, iar cei mai buni dintre studenți vor fi recompensați cu premii speciale.

#concurs #justitie #Moldova #Studenti

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.