Pe 6 mai 1990, pentru prima oară după al Doilea Război Mondial, granița dintre România și Moldova Sovietică a putut fi traversată fără pașaport sau viză. A fost o zi cu o încărcătură simbolică uriașă, cunoscută drept „Podul de Flori”. Peste un milion de oameni au participat la un amplu eveniment de apropiere a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, transmite IPN.

Timp de șase ore, frontiera româno-sovietică a fost deschisă. Opt puncte de trecere au fost amenajate pe o lungime de 700 de kilometri, printre care Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni și Galați–Giurgiulești. Românii din România au trecut în Moldova Sovietică fără acte, iar Prutul a fost acoperit simbolic cu flori aruncate de pe ambele maluri. Gestul a dat și numele evenimentului, considerat moment-cheie al apropierii celor două state în contextul destrămării URSS.

Mărturiile din acea zi descriu o emoție colectivă copleșitoare. Poetul Grigore Vieru, prezent la eveniment, povestea într-un interviu că oamenii se recunoșteau unii pe alții după decenii de despărțire. „La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii”, mărturisea poetul. Într-o altă amintire, scrisă și în Primul testament al său, Grigore Vieru povestește cum un copil l-a întrebat pe tatăl său, venit din Chișinău: „Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei?”, ilustrând confuzia identitară, provocată de ani de separare.

Un an mai târziu, pe 16 iunie 1991, a avut loc al doilea „Pod de Flori”, când cetățenii din Moldova au putut trece în România fără acte. Aceste evenimente au contribuit la simplificarea procedurilor de trecere a frontierei și au fost pași importanți în apropierea celor două state.

După 35 de ani, autoritățile din Republica Moldova și România au inițiat un nou proiect: în raionul Ungheni au început lucrările de construcție a unui pod rutier peste Prut, între localitatea Zagarancea și comuna Golăiești din județul Iași. Podul va avea patru benzi de circulație și va face parte din viitoarea autostradă a Unirii, contribuind la interconectarea Republicii Moldova cu spațiul european.

„Dacă, acum 35 de ani, înaintașii noștri au făcut un pod de flori și de emoții, acum, generației noastre îi revine obligația să construiască poduri de piatră”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezent la demararea lucrărilor.

Istoria arată că „Podul de Flori” rămâne una dintre cele mai importante pagini din istoria recentă a relațiilor dintre România și Republica Moldova, marcând un moment rar de unitate, emoție și speranță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Al Doilea Razboi Mondial #podul de flori

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.